Video Vara 2026 a adus un record sumbru: peste 50.000 de decese în orașele europene. Episodul de căldură din 17 iunie – 1 iulie, cel mai grav

2026 a adus temperaturi extreme în vara anului, asociate cu aproape 50.400 decesi în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale. În jur de două...

2026 a adus temperaturi extreme în vara anului, asociate cu aproape 50.400 decesi în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale. În jur de două treimi din acești decesi se atribuie încălzirea climatică cauzată de activitatea umană. Studiul indică cea mai ridicată mortalitate asociată căldurii din perioada analizată și evidențiază creșterea efectului temperaturilor extreme asupra sănătății populației.

Studiul realizat de cercetători ai Imperial College London și ai London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit a acoperit 854 de zone urbane din 30 de țări europene, inclusiv România.

În vineri, publicația Nature Health a difuzat rezultatele. Investigația dedicată verii din 2026 completează un precedent al aceleiași echipe, lansat la 14 octombrie, care a examinat mortalitatea cauzată de căldură în orașele europene în intervalul 2000–2025.

Citește șiStocuri „pe hârtie”: Medicamentul Lyrica și bolnavii de cancer. Liliana Ruse: M-am oferit să îi dau bani ministrului, să îmi ia o cutie

50.391 de decesări au fost raportate, dintre acestea 32.619, adică în jur de 65%, fiind legate de încălzirea globală generată de activitatea umană, în special prin arderea combustibililor fosili, în intervalul iunie–august 2026.

Estimarea mortalității indică o creștere de 71% față de cifra obținută pentru vara anului 2022, când aceeași tehnică a raportat 29.480 de decesi legate de căldurii. În contrast, în vara anului 2003, cercetătorii au estimat 28.462 de decesi în regiunile studiate.

Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franţa, Spania, Germania şi Regatul Unit.

O parte semnificativă a deceselor estimate, aproximativ jumătate, a constat în persoane cu vârsta de cel puțin 85 de ani. În ciuda acestui fapt, temperaturile extreme au afectat și segmentul tânăr, iar cercetătorii au constatat peste 800 decesi legați de căldură în intervalul de vârstă 20–44 de ani.

Aproape o treime dintre decesele estimate pentru întreaga vară au fost asociate cu episodul de căldură extremă din perioada 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice din zonele analizate au depăşit cu aproximativ 5,3°C valorile obişnuite.

În scopul de a măsura efectul schimbărilor climatice, experții au folosit informații meteorologice și modele statistice ce ilustrează legătura dintre temperatură și mortalitate. Valorile temperaturilor înregistrate în vara 2026 au fost supuse unei comparații cu estimările pentru un scenariu climatic fără încălzirea cauzată de activitatea umană.

Prin compararea estimărilor mortalității din două scenarii, s-a putut determina numărul de decese atribuiți schimbărilor climatice.

Studii au acoperit zone urbane din fiecare dintre cele 27 state membre ale Uniunii Europene, precum și din Regatul Unit, Norvegia și Elveția, constituind aproximativ 40% din populația celor 30 de țări.

România se numără printre statele europene cu cele mai mari cote de decesuri legate de căldură.

Conform analizei pentru 2000–2025, România a ocupat poziția a treia dintre cele 30 de țări evaluate în ceea ce privește rata medie anuală a mortalității asociate căldurii, în urma Croației și Malta.

În zonele urbane studiate din România, cercetătorii au calculat o rată medie anuală standardizată de 223 de decese cauzate de căldură per milion de locuitori, în contrast cu 327 în Croaţia și 226 în Malta. Aceste valori au fost corectate pentru a facilita comparații între populații cu structuri de vârstă variate.

Bucureştiul a ocupat poziţia a doua în cadrul analizei a 30 de capitale europene, situându‑se după Zagreb şi înainte de Roma în ceea ce priveşte mortalitatea asociată căldurii raportată la populaţie.

În ceea ce privește Bucureşti, cercetătorii au calculat o rată medie anuală standardizată de 268 decese legate de căldură pe milion de locuitori în 2000–2025, în contrast cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.

Analiza indică, de asemenea, faptul că în sezonul de vară din 2025, Bucureștiul a fost inclus, alături de Roma și Zagreb, în rândul capitalelor europene cu cele mai mari estimări ale mortalității legate de căldură.

Specialiștii justifică mortalitatea crescută estimată în regiunile de sud și sud‑est ale Europei ca rezultat al expunerii continue la temperaturi înalte. Datele aferente României și capitalei București provin din studiul perioadei 2000–2025 și furnizează un cadru pentru aprecierea efectelor temperaturilor extreme din vara anului 2026.

Estimarea epidemiologică a 50.391 de decese pentru vara 2026 se bazează pe valorile temperaturilor înregistrate și pe corelaţiile stabilite între căldură și mortalitate. Acest calcul nu se sprijină pe datele individuale ale deceselor efectuate în perioada respectivă.

Specialiștii independenți, consultanți de la Science Media Centre España, au evidențiat importanța concluziilor pentru sănătatea colectivă, precizând că cifrele pot diferi în funcție de metodele statistice aplicate.

Căldura extremă crește riscul de complicații cardiovasculare și respiratorii și poate agrava afecțiunile preexistente, în special la persoanele în vârstă și la cei cu boli cronice.

Rezultatele indică imperativitatea consolidării sistemelor de alertă pentru perioadele de temperatură extremă, a măsurilor de protecție a populației vulnerabile și a pregătirii unităților medicale pentru efectele temperaturilor înalte.

COMENTARII / 0