Substanțele conservante din produsele alimentare procesate, considerate anterior a fi lipsite de efecte nocive, pot avea o influență mai semnificativă asupra sănătății cardiovasculare decât se presupunea anterior. Exista un număr crescut de substanțe chimice adăugate în alimente, care se regăsesc nu numai în produsele alimentare ultraprocesate și în mezeluri, ci și în bunuri de larg consum, precum pâinea ambalată și brânzeturile feliate, sosurile, sucurile de fructe și chiar vinul.
Un studiu recent publicat în European Heart Journal a arătat că persoanele care au un consum ridicat de conservanți cu proprietăți antibacteriene prezintă un risc sporit de probleme de sănătate cardiovasculară. Riscul de hipertensiune arterială este cu 29% mai crescut, iar riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral este cu 16% mai mare la aceste persoane, în comparație cu cele care au un consum scăzut de astfel de substanțe.
Studiul, dezvăluit publicului în data de 21 mai 2026, a implicat un număr de 112.395 de participanți voluntari, care au fost monitorizați timp de aproape opt ani. Rezultatele au arătat că inclusiv substanțele conservante considerate a fi de origine naturală, cum ar fi acidul ascorbic, denumit în mod obișnuit vitamina C, sau acidul citric, au prezentat o legătură cu un risc superior cu 22% de a dezvolta hipertensiune, potrivit cercetării.
Citește șiO franțuzoaică a trăit 122 de ani, a mers pe bicicletă până la 100 și a supraviețuit avocatului care trebuia să-i moștenească apartamentul
La fiecare șase luni, participanții cu vârsta peste 15 ani au înregistrat consumul lor de alimente și băuturi pe o perioadă de trei zile. Ulterior, echipa a efectuat o analiză detaliată a compoziției acestor produse și a evaluat aportul a 58 de conservanți diferiți, corelându-l cu informațiile medicale disponibile în sistemul de sănătate din Franța.
În primii doi ani de la începerea studiului, 99,5% dintre participanții voluntari aveau în alimentația lor cel puțin un aditiv conservant. Acest procentaj reflectă o prevalență ridicată a consumului de astfel de substanțe.
Anumite substanțe opt prezintă un risc sporit de a cauza hipertensiune. Acestea sunt asociate cu o creștere a tensiunii arteriale. Printre acestea se numără și vitamina C, care pare să aibă un efect neașteptat.
În urma analizei a 17 conservanți alimentari, care au fost consumați de cel puțin 10% dintre subiecții studiați, s-a observat că opt dintre acești conservanți au avut o legătură cu dezvoltarea hipertensiunii arteriale pe o perioadă de urmărire de aproape opt ani.
Următoarele substanțe sunt asociate cu un risc sporit de hipertensiune:
- Aditivul E202, cunoscut sub numele de sorbat de potasiu, se regăsește în compoziția vinului, a brânzeturilor, a sosurilor și a produselor de patiserie;
- Substanța E224, denumită metabisulfit de potasiu, este utilizată în producția de vin, sucuri, cidru, bere și a altor băuturi fermentate;
- E250, numit nitrit de sodiu, este adăugat în mezeluri, șuncă, bacon și salamuri;
- Vitamina C, cunoscută și sub denumirea de E300 sau acid ascorbic, se întâlnește în diverse produse procesate, mezeluri și băuturi;
- Aditivul E301, ascorbat de sodiu, este folosit în mezeluri și carne procesată;
- Substanța E316, eritrobart de sodiu, se utilizează în carne procesată și pește conservat;
- E330, acid citric, este adăugat în băuturi răcoritoare, dulciuri și conserve;
- Extractele de rozmarin, codificate ca E392, sunt folosite în uleiuri, grăsimi și snacksuri.
În urma analizei aditivilor, s-a observat o legătură directă între acidul ascorbic utilizat în scopuri industriale și bolile cardiovasculare, hipertensiunea fiind doar una dintre acestea. Este important de remarcat, însă, că această concluzie nu se aplică vitaminei C care se găsește în mod natural în diverse alimente, cum ar fi portocalele, ardeiul gras și kiwi.
Studiul relevă că acidul ascorbic prezent în mod natural în produsele alimentare și forma sa adăugată, produsă prin metode chimice, pot influența sănătatea în moduri distincte. Trebuie făcută distincția între efectele acestor aditivi alimentari și cele ale substanțelor naturale conținute în fructe și legume, a precizat dr. Mathilde Touvier, director de cercetare la Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (INSERM) și coordonatoarea cercetării.
Rezultatele observate aici pentru acești aditivi alimentari nu se aplică substanțelor naturale din fructe și legume
Anumite suplimente, conservanți, au fost găsiți a fi legați și de alte probleme de sănătate, precum diabetul și cancerul, pe lângă asocierea lor cu un risc crescut de hipertensiune.
Un studiu recent se alătură altor două cercetări anterioare publicate de aceeași echipă de cercetători francezi, care au analizat datele colectate în cadrul proiectului NutriNet-Santé. Cercetările respective au investigat corelația dintre aditivii alimentari și riscul de a dezvolta boli cronice.
Un studiu a descoperit că șase aditivi alimentari, și anume nitritul de sodiu, nitratul de potasiu, sorbații, metabisulfitul de potasiu și acetații, au o legătură cu o creștere a riscului de anumite tipuri de cancer, inclusiv cancer de prostată, sân și alte forme, cu până la 32%. Într-o altă cercetare, realizată pe același grup de persoane, s-a observat că acești conservanți sunt asociați și cu un risc sporit de diabet de tip 2, cu 49% mai mare.
Organizația The Cochrane Collaboration, renumită pentru analizele sale științifice riguroase, a fost reprezentată de Rachel Richardson, manager în cadrul unității de suport metodologic, care a declarat că studiul „nu poate stabili o legătură directă de cauzalitate, însă rezultatele obținute conțin anumite indicații care justifică o cercetare mai aprofundată”.
Nu poate dovedi cauzalitatea, dar există semnale în rezultate care merită o investigație suplimentară
. Potrivit specialistei, cercetătorii francezi au luat în considerare o serie de factori, printre care vârsta, indicele de masă corporală, obiceiul de a fuma, nivelul de activitate fizică, precum și calitatea generală a alimentației.
Substanțe considerate inofensive ar putea avea un impact semnificativ asupra nivelului tensiunii arteriale. Opt conservanți au fost asociați cu un risc crescut de hipertensiune, o condiție care poate avea consecințe grave asupra sănătății. În mod surprinzător, chiar și vitamina C a fost inclusă pe lista substanțelor care ar putea juca un rol în această problemă. Care sunt exact mecanismele prin care aceste substanțe influențează tensiunea arterială rămâne de văzut.
În industria alimentară, conservanții sunt împărțiți în două grupe distincte. Nitritul de sodiu și sorbatul de potasiu sunt exemple de conservanți care nu au proprietăți antioxidante și sunt folosiți pentru a limita creșterea microorganismelor, precum bacteriile, mucegaiurile și drojdiile, care pot strica produsele alimentare. Pe de altă parte, antioxidanții precum acidul ascorbic, acidul citric și extractele de rozmarin sunt adăugați pentru a preveni oxidarea, modificarea culorilor și dezvoltarea unor gusturi neplăcute.
Există două posibile mecanisme, potrivit studiilor experimentale. Stresul oxidativ reprezintă un dezechilibru care apare atunci când organismul produce radicali liberi în exces, iar celulele nu au capacitatea de a-i controla, rezultând inflamația vaselor de sânge și rigidizarea arterelor. Cel de-al doilea mecanism se referă la afectarea pancreasului, un organ esențial atât pentru reglarea nivelului de zahăr din sânge, cât și pentru procesele metabolice care au impact asupra profilului lipidic și tensiunii arteriale.
În lumea aditivilor alimentari, E250, cunoscut sub numele de nitrit de sodiu, este un subiect de discuție intensă, fiind des utilizat în produsele de mezelărie. În anumite condiții din stomac, acest conservant poate interacționa cu substanțele proteice și poate da naștere nitrozaminelor, compuși care au fost supuși unor analize amănunțite pentru potențialul lor de a provoca cancer. De asemenea, se știe că nitritul de sodiu are capacitatea de a reacționa cu hemoglobina, diminuând astfel eficiența cu care aceasta transportă oxigenul în organism. Pe de altă parte, sulfiții, folosiți în diverse produse precum vinul, berea și anumite sucuri, au proprietatea de a degaja dioxid de sulf, o substanță care poate irita căile respiratorii, în special la persoanele cu o sensibilitate crescută.
Se impune o reevaluare a factorilor de risc pentru a se stabili legături între anumite vitamine și apariția hipertensiunii.
„Este nevoie de o reevaluare a riscurilor”
Studiul în cauză prezintă anumite limitări datorate caracterului său observațional, însă rezultatele se sprijină pe informații detaliate și au luat în considerare factori suplimentari care ar putea influența riscul de boli cardiovasculare. Dr. Mathilde Touvier a afirmat că cercetările experimentale au arătat în mod constant că anumiți conservanți pot induce stres oxidativ și pot altera funcționarea pancreasului.
Rezultatele indică nevoia unei reevaluări a riscurilor și beneficiilor acestor aditivi alimentari de către autoritățile competente, precum EFSA în Europa și FDA în Statele Unite, pentru o mai bună protecție a consumatorului
, a adăugat dr. Touvier.
În urma unei reevaluări efectuate în 2017 de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), aditivii alimentari E249 – E252, cunoscuți sub numele de nitriți și nitrați, au fost reexaminați, iar dozele zilnice considerate acceptabile au rămas neschimbate: 0,07 mg de nitrit pe kilogram de greutate corporală pe zi și 3,7 mg de nitrat pe kilogram de greutate corporală pe zi, cu condiția ca limitele legale să fie respectate. Ulterior, Comisia Europeană a decis să reducă limitele maxime admise prin Regulamentul UE 2023/2108. Începând cu 9 octombrie 2025, pentru marea majoritate a produselor din carne, limita pentru nitriți a fost ajustată de la echivalentul a 150 mg/kg de nitrit de sodiu la 120 mg/kg, reprezentând o scădere de aproximativ 20%. În cazul anumitor produse din carne sterilizate, noua limită este de aproximativ 82 mg/kg, ceea ce înseamnă o reducere de circa 18% față de limita anterioară de 100 mg/kg.
Regulile actualizate nu exclud prezența nitriților și nitraților, Clostridium botulinum fiind unul dintre motive, deoarece aceste substanțe previn proliferarea unor bacterii dăunătoare. Obiectivul principal este diminuarea riscului de expunere la nitrozamine, fără a afecta protecția microbiologică a produselor alimentare, potrivit noilor reglementări.
Substanțele conservante sunt prezente și în alte tipuri de produse, nu numai în cele supraprocesate și modificate chimic.
Studiile efectuate de oamenii de știință francezi au infirmat presupunerea că simpla evitare a produselor alimentare foarte prelucrate ar putea reduce suficient expunerea la conservanți. Anterior, aceeași echipă de cercetători a evidențiat că alimentele foarte prelucrate constituie aproximativ 35% din alimentele cu aditivi conservanți pe care oamenii le consumă în mod obișnuit. Cealaltă cantitate provine din produse considerate a fi mai naturale, cum ar fi pâinea ambalată, brânzeturile feliate, sosurile, sucul de fructe și vinurile.
Studiul relevă că conservanții sunt prezenți pretutindeni, astfel încât eliminarea unei singure categorii de alimente din dietă nu este suficientă pentru a rezolva problema, după cum afirmă Anais Hasenbohler, cercetătoare la Universitatea Sorbonne Paris Nord și autoare a studiului menționat.
„Conservanții sunt omniprezenți. Nu există o singură categorie de alimente pe care să o elimini din meniu ca să rezolvi problema”
, a explicat ea.
Pentru o alimentație sănătoasă, alimentele neprocesate sau minimal transformate sunt recomandate de cercetători. În situațiile în care timpul de preparare zilnică este limitat, legumele, fructele și alte produse congelate prin metode simple de conservare la temperaturi scăzute, care nu conțin liste lungi de aditivi, reprezintă o alternativă viabilă.
Consumul de alimente puternic procesate este corelat cu o creștere a riscului de deces datorat bolilor cardiovasculare cu circa jumătate, precum și cu 55% mai multe cazuri de obezitate, 41% mai multe tulburări de somn și 40% mai multe cazuri de diabet de tip 2.
Potrivit Tracy Parker, expertă în nutriție la British Heart Foundation, cercetarea franceză reprezintă unul dintre primele studii ample care evaluează efectele conservanților în mod separat. Ea consideră că rezultatele obținute subliniază importanța extinderii discuției despre produsele alimentare ultraprocesate dincolo de zahăr, sare și grăsimi, deoarece acești factori nu oferă o explicație completă pentru legătura observată între aceste produse și riscurile crescute în studiile populaționale.
Motivul pentru care nu este posibilă eliminarea completă a conservanților a fost recent dezvăluit. Rolul lor în anumite situații este considerat a fi destul de important.
În lumea produselor alimentare, conservanții au un rol esențial care depășește simpla îmbunătățire a aspectului și prelungire a termenului de valabilitate. Funcția lor de siguranță este deosebit de importantă în numeroase alimente. Potrivit Gunter Kuhnle, profesor de știința alimentelor la Universitatea din Reading, Marea Britanie, acești aditivi sunt esențiali pentru prevenire
bolilor transmise prin alimente
, reducerea risipei alimentare și extinderea duratei de valabilitate a produselor, după cum a explicat într-un interviu acordat CNN.
Transportul, depozitarea și comercializarea la distanță a numeroase produse alimentare sunt îngreunate în absența anumitor substanțe. Nitritul din compoziția mezelurilor, de pildă, joacă un rol crucial în prevenirea proliferării bacteriei Clostridium botulinum, care provoacă botulismul, o afcțiune toxică rară, dar extrem de periculoasă.
În prezent, oamenii de știință sunt preocupați să descopere noi factori care ar putea influența starea de sănătate. Studiile recente au ridicat întrebări cu privire la efectele anumitor nutrienți asupra organismului. Cercetătorii sunt acum în căutarea de răspunsuri pentru a înțelege mai bine legăturile dintre vitamine și boli. Pe lista substanțelor examinate se află și vitamina C. Întrebarea care a apărut în urma cercetărilor este de ce anumite vitamine, considerate a fi sănătoase, ar putea avea efecte nedorite, precum risc mai mare de hipertensiune.
Universitatea Sorbonne Paris Nord conduce cercetări privind impactul conservanților asupra proceselor inflamatorii, stresului oxidativ, parametrilor metabolici sanguini și echilibrului microbiotei intestinale. Prin elucidarea mecanismelor implicate, studiile își propun să explice de ce aceiași aditivi sunt asociați cu boli diverse, printre care diabetul, afecțiunile cardiovasculare și anumite forme de cancer.
În așteptarea unei mai bune cunoașteri a acestor mecanisme, cercetătoarea sugerează limitarea consumului de produse care conțin numeroși aditivi și optarea pentru alimente proaspete, pregătite acasă, ori de câte ori circumstanțele permit. Atunci când timpul sau anotimpul limitează alegerile, alimentele congelate fără sosuri suplimentare și aditivi, se dovedesc a fi o alternativă superioară multor conserve sau alimente ambalate cu o perioadă de valabilitate prelungită.
COMENTARII / 0