Conform rezultatelor unui studiu recent, dezvoltarea abilităților lingvistice într-o a doua limbă ar putea avea un efect remarcabil asupra procesului de îmbătrânire cerebrală, reducându-l cu până la 13 ani, după cum relatează publicația The Guardian.
Rezultatele unui studiu recent sugerează că vorbirea a mai multor limbi ar putea avea un efect pozitiv asupra vitalității creierului. Cu cât o persoană este mai mult timp expusă la învățarea limbilor și cu cât începe acest proces mai devreme, cu atât mai semnificative sunt beneficiile pentru creier, potrivit cercetării prezentate în cadrul conferinței Federației Societăților Europene de Neuroștiințe care a avut loc la Barcelona.
Capacitatea de a stăpâni două limbi străine este asociată cu o îmbătrânire cerebrală redusă cu 6 ani. Conform cercetărilor, această aptitudine poate aduce beneficii considerabile pentru creier, permițând o funcționare optimă pe o perioadă mai lungă. Astfel, persoanele care cunosc două limbi străine ar putea să-și păstreze capacitățile cognitive la un nivel similar cu cel al unor indivizi cu 6 ani mai puțin decât vârsta lor reală.
Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu
Rezultatele unui studiu recent au arătat că vorbitorii de două limbi posedă creiere a căror vârstă aparentă este cu aproximativ șase ani mai mică în comparație cu cele ale persoanelor care cunosc o singură limbă. În cazul persoanelor care sunt capabile să converseze în trei limbi, creierele acestora par a fi cu aproximativ șapte ani mai tinere, pe când cei care pot vorbi în patru limbi au creiere a căror vârstă este cu aproximativ 13 ani mai mică.
Funcționalitatea creierului se bazează pe miliarde de celule nervoase aflate în continuă interacțiune. Odată cu înaintarea în vârstă, însă, conexiunile neuronale suferă de obicei deteriorări, ducând la deficiențe în ceea ce privește memoria și capacitatea de procesare mentală.
Studiile anterioare au arătat o legătură între țările europene cu o competitivitate lingvistică ridicată și un proces de îmbătrânire mai lent la locuitori, însă această cercetare a evaluat efectele directe ale cunoașterii limbilor străine asupra dezvoltării crebrale individuale.
Exemplul de multilingvism il constituie regiunea bască, care servește drept model în acest sens.
În urma unui studiu, experții din Spania, Chile, Argentina și Dublin au analizat indivizii care rezidau în zona bască, o regiune cu o puternică prezență a multilingvismului, unde locuitorii comunică în spaniolă, bască, franceză și/sau engleză.
Vârsta neurologică a fost evaluată de cercetători prin utilizarea magnetoencefalografiei pentru a înregistra activitatea cerebrală a unui grup de 728 de persoane cu diverse vârste și niveluri de competență în domeniul lingvistic. Ulterior, rezultatele au fost prelucrate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a determina un nivel standard de conectivitate cerebrală corespunzător unei anumite vârste.
În cadrul unui studiu complementar, un grup suplimentar de 144 de persoane a fost supus scanării și evaluării comparative, fiind constituit din număr egal de subiecți care stăpâneau una, două, trei sau patru limbi străine.
Dr. Lucia Amoruso de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián a afirmat următoarele:
„În termeni simpli, persoanele care vorbeau mai multe limbi aveau, de obicei, creiere care păreau mai tinere decât era de așteptat pentru vârsta lor cronologică. Efectul nu era legat doar de numărul de limbi vorbite. O competență lingvistică mai ridicată și învățarea mai timpurie a unei a doua limbi au fost, de asemenea, asociate cu o întârziere a îmbătrânirii creierului. Acest lucru sugerează că experiența multilingvă contează ca un gradient: nu este vorba pur și simplu despre a fi bilingv sau nu, ci despre profunzimea și durata experienței lingvistice.”
Această declarație subliniază importanța experienței lingvistice în îmbătrânirea creierului și modul în care aceasta poate influența procesul de îmbătrânire la nivel cerebral.
Dr. Lucia Amoruso de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián nu are o declarație exactă în varianta anterioară, dar contribuția sa a fost esențială în cadrul cercetării.
Ancheta inițiată de cercetători a vizat un anumit aspect legat de creier. Rezultatele studiului au arătat că procesul de îmbătrânire a creierului poate fi influențat de numărul de limbi străine cunoscute. Astfel, potrivit cercetării, persoanele care cunosc mai multe limbi străine ar putea să-și încetinească îmbătrânirea creierului cu o perioadă considerabilă. Această perioadă, de până la 13 ani, a fost estimată pe baza datelor analizate de cercetători.
„Nu știm încă totul despre modul în care limbi străine afectează creierul.”
Însă, se știe că cercetătorii au continuat să investigheze această legătură.
În analiza lor, cercetătorii au ținut cont de vârsta, sexul și nivelul de educație al subiecților, însă au atras atenția că nu pot neglija efectul posibil al unor factori suplimentari care ar putea afecta creierul, de exemplu, modul de viață și gradul de implicare în activități sociale.
În urma acestor rezultate, prof. Christina Dalla, expertă în neuroștiință la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, a afirmat următoarele:
„Acest studiu sugerează că învățarea unei a doua, a treia sau a patra limbi ar putea ajuta creierul nostru să rămână mai tânăr mai mult timp, iar cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine. Există multe motive întemeiate pentru a învăța o altă limbă la orice vârstă – sociale, culturale și pentru sănătatea creierului – așa că ar trebui să susținem învățarea limbilor străine în școală și pe tot parcursul vieții, chiar dacă este dificil.”
Astfel, se subliniază importanța studierii limbilor străine pentru menținerea capacităților cognitive, potrivit studiului în cauză.
Eef Hogervorst, un profesor universitar în cadrul departamentului de psihologie biologică de la Universitatea din Loughborough, recomandă o abordare prudentă. Ea a afirmat că, deși rezultatele indică o legătură între cunoașterea mai multor limbi și o reziliență cerebrală superioară,
„este posibil ca persoanele poliglote să aibă, de asemenea, obiceiuri de viață mai sănătoase și/sau oportunități mai bune de a participa la activități și medii care protejează creierul, cum ar fi lectura, educația continuă și studiul instrumentelor muzicale”
.
COMENTARII / 0