Se creează un element div și se atribuie variabilei ad.
ad.id este setat la ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiAlcaraz luptă cu Medvedev pentru un loc în finala turneului de la Viena
Se configurează proprietatea display a elementului ad la block, rezultând în codul ad.style.display = 'block';.
ad.style.position = ‘absolute’;
Setarea proprietății ad.style.top este egală cu ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3867717″,”url”:”https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/dieta-vikingului-erling-haaland-6-000-de-calorii-pe-zi-din-lapte-crud-fripturi-ficat-si-inima-de-vita-ce-spun-specialistii-3867717″,”fullCatPath”:”/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa”}
Norvegianul care a cucerit inimile fanilor la Cupa Mondială, Erling Haaland, în vârstă de 26 de ani, are un meniu uluitor, de 6.000 de calorii pe zi, de cel puţin două ori mai mult decât necesarul unui adult. Din alimentele pe care le consumă zilnic nu lipsesc mierea, ouăle proaspete, laptele crud, cafeaua îndulcită cu sirop de arţar, fripturile imense, pâinea cu maia, mierea, carnea roşie, peştele şi nici organe precum ficatul şi inima de vită.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); });
„Dacă vaca a mâncat iarbă aici, eu îi mănânc inima şi ficatul”, îi place lui Haaland să spună. Hrana lui trebuie să fie naturală, de calitate, şi pe cât posibil de la producători locali. Deşi este sportiv de performanţă şi are un program strict de antrenamente şi o dietă foarte bine calculată în calorii, în jur de 6.000 pe zi, Haaland are din când în când şi aşa-numitele cheat days, în care kebap-ul face parte din meniu. Nu este cu siguranţă un meniu de urmat pentru o persoană care face mişcare cu moderaţie sau care este sedentară, spun specialiştii, potrivit News.ro.
Aşadar, ecuaţia super alimente şi sedentarism nu e pentru Haaland. Dieta nu funcţionează fără un program strict din care nu lipsesc antrenamentele, terapia cu lumină roşie, odihna, sauna, băile cu gheaţă dar şi orele de fizioterapie. Din dieta uriaşului Haaland putem împrumuta fiecare dintre noi. Nu însă când vine vorba de cantităţi, spun specialiştii, ci doar legat de principiile alimentare. Hrana naturală, neprocesată şi activitatea fizică, adaptată stilului de viaţă sunt întotdeauna o alegere bună.
Ce părere are Şerban Damian, nutriționist sportiv, despre cantitățile de alimente din dieta lui Haaland?
„În primul rând, dacă ne uităm la el, că are aproape 2 metri şi în jur de 100 de kilograme ne dăm seama dintr-o dată că are nevoi energetice mult diferite faţă de ale unui om cu o statură mai micuţă, plus peste asta se adaugă efortul fizic foarte mare pe care îl face, la fotbal e un consum substanţial, mai ales în timpul unui meci, se duce la 2000 de kilocalorii, la dimensiunile lui Haaland.
Scriptul utilizează metoda cmd.push pentru a introduce o funcție care apelează googletag.display cu parametru div-gpt-ad-1534428441003-0.
Nu există motive de teamă, deoarece adoptă această dietă și este absolut indispensabilă pentru a-și menține efortul. Dacă convertim această alimentație în produse concrete, constatăm că nu poți fi mulțumit cu doar un piept de pui de 150 de grame și un pahar de lapte; porțiile sunt foarte mari.
În domeniul sportiv se acordă o atenție considerabilă conceptului de periodizare, ceea ce înseamnă că trebuie să ajustezi cantitatea de hrană în funcție de programul de antrenamente; în cazul în care ai o zi de odihnă, nu vei consuma alimente în același mod ca în zilele de antrenament.
Pentru o persoană de dimensiunile lui, necesarul proteic se apropie de aproximativ 200 de grame pe zi, echivalentul a 2 grame pe kilogram de greutate corporală, un nivel tipic pentru un sportiv de performanță.
Ori asta dacă o punem în alimente o să vedem că nu e neapărat ceva de speriat că mănâncă o friptură de 400 de grame, sau o bucată de muşchi. O să fim mai uimiţi dacă ne uităm la cantitatea de carbohidraţi pe care o consumă, pentru că sportivii au nevoie de cantitate mare de carbohidraţi, în mod sigur mănâncă multe paste, mult orez, pâine”, a explicat Şerban Damian.
Conform Şerban Damian, pâinea cu maia pe care o mănâncă Haaland ar putea constitui o alegere valoroasă pentru fiecare dintre noi. Aceasta se absoarbe mai rapid și furnizează un conținut mai bogat de vitamine. Totuși, nutriționistul sportiv se abține de la utilizarea laptelui crud, din motive legate de siguranța și sănătatea produsului.
Se poate găsi în toate brutăriile, se absoarbe cu mai ușurință, conține un nivel superior de vitamine, inclusiv B‑uri, iar activitatea enzimatică din interiorul produsului depășește cea a unei pâini obișnuite. Este o variantă, o alternativă, utilizată încă din antichitate.
Nu mă consider un susținător al acestei propuneri (n.red despre lapte crud), deoarece există un anumit pericol când luăm lapte direct de la animal. Este adevărat că, de secole, oamenii au băut laptele neprocesat și probabil nu au suferit probleme majore, însă noi suntem mai vulnerabili. Pasteurizarea nu modifică în niciun fel compoziția și valorile nutriționale ale produsului, indiferent de tip, ci doar ne protejează de infecții.
Eu i-aş îndemna pe oamenii să se ducă spre surse mai sigure
a spus Şerban Damian.
Ce aspecte putem adopta dintr-o dietă similară cu cea a lui Haaland? Se referă exclusiv la anumite principii, fără a ține cont de cantități sau de programul exact al sportivului. O alimentație neprocesată și pură reprezintă direcția pe care ar trebui să o urmăm.
„Dacă am analiza regimul unui sportiv de performanţă cum este şi Haaland o să vedem acolo că nu se atinge de fast food-uri, de dulciuri, de alimente procesate, merge către o alimentaţie curată, sănătoasă, corpul trebuie să funcţioneze la randament maxim, în ideea asta am putea să ne uităm la dietele sportivilor.
Sportiv sau nesportiv, nu trebuie să ne lipsească legumele şi fructele, ca bază, ele ne aduc fibre, micronutrienţi, foarte importanţi pentru existenţa noastră, surse bune de proteine, carne, organe, lactate dar cantitatea de proteine diferă, de la un sedentar la un sportiv diferă de la simplu la dublu. Un om obişnuit are nevoie undeva de un gram pe kilogram corp, un sportiv se duce către 2 grame pe kilogram corp”, a explicat pentru news.ro Şerban Damian, nutriţionist sportiv.
Cristian Drăghiceanu, fiziokinetoterapeut și osteopat, spune că numărul de calorii este cu totul altul pentru o persoană care face sport cu moderație sau care este sedentară.
Mulți recunosc că, dacă Haaland la acest nivel, efectuează șase ore de antrenament zilnic și consumă 6000 de calorii pe zi, nu toți trebuie să atingem aceeași cantitate de energie; este un aport extrem de mare pentru cineva care antrenează doar de trei ori pe săptămână, de două ori, sau chiar nu se antrenează deloc.
2-3 antrenamente pe săptămână și 1800-2000 de calorii constituie un regim ideal pentru femeile non sportive, în funcție de metabolism și de starea lor de sănătate. În acest caz, se recomandă efectuarea unui set de analize pentru a verifica funcția tiroidiană și rezistența la insulină. Dacă persoana prezintă rezistență la insulină, indiferent dacă este bărbat sau femeie, nu va pierde greutate atât de rapid sau nu va reuși să mențină rezultatele obținute.
Dacă sunt sportive, 3000, 3500, 4000. Dacă vorbim de băieţi/bărbaţi, undeva la 2500, 2800, 3000, în funcţie de înălţime, cât de predominantă este masa musculară, pentru că acolo unde proporţia masei musculare este mai mare decât cea de ţesut adipos, acolo automat muşchiul face mai mult lucru mecanic, acolo consumă mai multă energie. Acolo, da, un 3000 merge, eu de exemplu, care sunt peste medie activ, mănânc undeva la 3000-3500, 3800.
Observaţi, nu ne referim la proporţiile de 6000, el posedă o înălţime considerabilă și o masă musculară specifică, iar pentru poziţia de atacant pe care o ocupă, el necesită forţă remarcabilă.
Trebuie să mâncăm cât mai curat, cât mai sănătos, să nu uităm şi de partea de hidratare, aţi văzut că nu-i lipseşte nici cafeaua, mulţi s-au dus pe ideea că trebuie să renunţăm la cafea că nu este bună. Ba da, este bună cafeaua atâta timp cât nu băgăm zahăr în ea”, a explicat Cristian Drăghiceanu.
Faptul că există cheat day nu constituie obligatoriu un factor care să compromită o dietă sau un stil de viață, atâta timp cât nu se abordează cu exces. Dacă nu deținem un program sportiv riguros, nu este necesar să monitorizăm caloriile prin analiză de sânge. Este esențial să urmezi câteva reguli: să renunți la alimentele procesate, prăjite și grase și să limitezi zahărul ingerat.
„Aţi văzut, are şi perioadele de cheat day, dar nu exagerează cu ele. Şi aşa mâncarea în zilele noastre este ultra mega procesată, nici ouăle sau alimentele nu mai sunt ceea ce erau pe vremuri, doar dacă le luăm din grădină de la bunica, ideea este să ştim să mixăm şi să jonglăm, poate şi un ficat, cum face el, deşi, după studii, dieta mediteraneană este cea mai bună dietă, cea care oferă longevitatea cea mai mare.
Nu trebuie să fim neapărat stricţi, dacă eşti non sportiv îţi calculezi după ochi caloriile. Să ne uităm la porţii, să nu fie mâncarea prăjită, să nu fie procesată, la cantitatea de zahăr, ne putem orienta”, a explicat Cristian Drăghiceanu, fiziokinetoterapeut şi osteopat, pentru News.ro.
Se execută un apel la googletag.cmd.push cu o funcție care declanșează afișarea unui anunț identificat prin div-gpt-ad-1534428473535-0.
COMENTARII / 0