În data de 23 septembrie, la Dublin, se va deschide Săptămâna Europeană a Sportului, ocazia în care Comisia Europeană a publicat al șaselea Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică.
În ansamblu, europenii se descurcă destul de bine în această secțiune, însă românii revin din nou pe primul loc. Prin sedentarism.
38% dintre europeni practică activități fizice de mai multe ori pe săptămână.
Conform ultimului sondaj Eurobarometru, 38% dintre cetățenii europeni declară că practică activități sportive sau exerciții fizice de mai multe ori în fiecare săptămână. Această cifră reprezintă o creștere de 6 puncte procentuale față de valorile înregistrate în anul 2022.
Numărul persoanelor care se mișcă aproape zilnic a înregistrat o creștere. 9% dintre cetățenii europeni afirmă că practică sport aproape în fiecare zi, iar acest procent reprezintă o creștere de 3 puncte procentuale față de patru ani în urmă.
În același timp, proporția cetățenilor europeni care declară că nu practică deloc sport sau activități fizice a diminuat de la 45% în 2022 la 39% în 2026.
Comisia Europeană afirmă că în UE s-a înregistrat o creștere generală a activității fizice.
Motivul pentru care europenii se deplasează
Motivul cheie este sănătatea fizică.
44% dintre respondenți afirmă că fac sport pentru a-și îmbunătăți sau a-și menține sănătatea fizică.
În poziția a doua se găsește relaxarea, citată de 39% dintre respondenți.
Alți 26% afirmă că practică activități fizice în principal pentru a-și îmbunătăți starea mentală.
Detensionarea, inclusă în categoria mai extinsă a sănătății psihice și a bunăstării generale, se constată că 65% dintre cetățenii europeni consideră că bunăstarea psihică reprezintă una dintre principalele motive pentru a practica activitate fizică.
În esență, pentru cea mai mare parte a populației europene, activitatea fizică nu mai este considerată exclusiv ca un mijloc de a menține forma fizică. În schimb, ea este din ce în ce mai legată de sănătatea, reducerea stresului și starea de bine.
În ce zone se mișcă europenii
Zonele verzi și spațiile exterioare continuă să fie locul principal pentru exerciții fizice.
47% dintre cetățenii europeni afirmă că desfășoară sport sau exerciții în parcuri sau alte spații exterioare. Această cifră este practic aceeași ca cea din 2022.
În locul acestui aspect, numărul de persoane care accesează centrele de sănătate și fitness a înregistrat o creștere considerabilă.
39% în 2026, comparativ cu 33% în 2022.
Creșterea cea mai semnificativă se constată în categoria pe care Comisia o denumește „deplasare activă” – activitatea de a merge pe jos sau cu bicicleta către locul de muncă, școală, magazine sau alte destinații.
Proporția indivizilor care integrează astfel de deplasări în rutina lor fizică a urcat de la 24% la 37%, ceea ce înseamnă o creștere de 13 puncte procentuale. Aceasta reprezintă cea mai semnificativă evoluție dintre categoriile examinate.
Starea României
România prezintă un istoric deficitar în ceea ce privește implicarea populației în sport.
În cea mai recentă sondaj Eurobarometru publicat anterior, din anul 2022, singura parte a românilor, 20%, afirmau că practică activități sportive în mod regulat sau cu o anumită frecvență, în timp ce 62% susțineau că nu se implică deloc în sport sau exerciții fizice.
În cadrul Uniunii Europene, în aceeași cercetare, procentajul a fost de 38% pentru persoanele care practică activități fizice cel puțin o dată pe săptămână și 45% pentru cei care nu practică deloc sport.
În anul 2022, informațiile evidențiau un diferențial considerabil între România și media europeană.
Un studiu științific, publicat în 2026, care a examinat informațiile Eurobarometrelor din diverse ediții, confirmă această tendință persistente: România a înregistrat una dintre
În prezent, comunicatul oficial emis de Comisia și publicat marți prezintă datele agregate la nivelul Uniunii Europene, însă pentru a stabili o cifră exactă pentru România în anul 2026, trebuie consultat tabelul detaliat pentru fiecare stat.
Cine desfășoară cea mai mare activitate sportivă?
Diferențele nu se limitează doar la nivelul națiunilor; acestea se manifestă și în cadrul diferitelor straturi sociale.
Conform Comisiei Europene, tinerii manifestă un nivel de activitate mai ridicat decât persoanele în vârstă.
Persoanele care au un nivel de educație mai ridicat susțin, de asemenea, că practică sport cu o frecvență superioară.
În contextul situației financiare, se constată același fenomen: persoanele cu mai puține dificultăți financiare declară niveluri mai înalte de implicare în activități sportive.
În partea opusă se regăsesc, în mod particular, persoanele în vârstă și pensionarii, care se mișcă cu mai puțină frecvență.
Comisia recunoaște existența diferențelor de gen, dar le caracterizează ca fiind în general moderate; bărbații raportează o implicare regulată în sport și activitate fizică cu o frecvență mai ridicată.
Sportul este influențat și de finanțare
Conform datelor, accesul la activitate fizică nu este egal în societate.
Comisia Europeană evidențiază că implicarea este mai mare printre indivizi cu nivel educațional superior și cu probleme financiare reduse.
Problema nu constă doar în disponibilitatea sălilor de fitness sau a cluburilor sportive. Plimbările, ciclismul, alergatul și activitățile din parcuri reprezintă modalități de exercițiu fără cheltuieli semnificative.
Din acest motiv, infrastructura de proximitate – parcuri, trasee pentru biciclete, alei pietonale, terenuri și spații sportive accesibile – poate contribui semnificativ la creșterea activității fizice.
Săptămâna Europeană a Sportului va începe miercuri.
Eurobarometrul va fi lansat în ziua anterioară Săptămâna Europeană a Sportului, care va avea loc între 23 și 30 septembrie 2026.
În acest an, inițiativa poartă sloganul „#BeActive Your Way” și are ca scop să încurajeze oamenii să se angajeze în activități fizice în orice formă disponibilă.
În data de 23 septembrie, miercuri, la Dublin, se lansează Săptămâna Europeană a Sportului.
COMENTARII / 0