ANS își dă dovadă de datorii în valoare de 170 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 32 de milioane de euro, adresate sportivilor români și antrenorilor lor. Aceste datorii vizează membrii echipelor și sportivii care au obținut poziții între primul și șaselea loc în campionatele mondiale, europene sau alte competiții majore desfășurate în intervalul 2024–prima jumătate a anului curent.
Conform mai multor sportivi, antrenori și oficiali din federațiile cu care Libertatea a dialogat, în ultimii trei ani, statul a acordat doar primele pentru medalile obținute de sportivii care au obținut rezultate la Jocurile Olimpice de la Paris, din vara lui 2024.
În această perioadă, 61% din populația românească se află în categoria obeză sau aproape de obezitate, conform statisticilor Eurostat din această lună, iar 23 a fost poziția pe care România a oținut-o la ultimele Jocuri Olimpice.
Citește șiA murit la 25 de ani, la șapte săptămâni de când a avut nunta: "Suferința noastră e imensă"
La solicitarea Libertatea, ANS a transmis redacției că „imposibilitatea efectuării plăților este determinată de lipsa fondurilor bugetare necesare și a prevederilor bugetare aprobate”, iar „la acest moment, nu poate fi indicată o dată certă pentru efectuarea acestora”. ANS primește banii necesari de la Guvern.
Libertatea a adresat marți, 22 septembrie, o întrebare către Secretariatul General al Guvernului privind sumele alocate de Guvern către ANS pentru plata primelor destinatarilor sportivi și staffuri, începând cu anul 2024 și până în prezent, și când a efectuat transferul ultimei sume de bani către ANS pentru primele ce pot fi acordate. Nu am primit încă un răspuns.
În data de 17 august, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a întotdeauna aprobat fondurile necesare pentru acordarea premiilor sportivilor de performanță care beneficiază de bonusuri statului.
Solicitat de Libertatea, președintele ANS, Bogdan Matei, a declarat că agenția a făcut ultimul demers la Secretariatul General al Guvernului pentru a primi banii pentru prime acum șase luni. Cele 170 de milioane de lei datorie s-ar fi acumulat din 2024.
Președintelui ANS a declarat că cea mai mare sumă de restanță ar fi adresată sportivilor și specialiștilor din Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, în valoare de 200.000 de lei.
În data de 17 august, David Popovici, deținător al titlurilor europene, mondiale și olimpice în înot, a ridicat din nou atenția asupra faptului că autoritățile nu au plătit încă premiile monetare acordate sportivilor care au obținut poziții de top în competițiile majore din ultimii ani.
Există recompense stipulate ca opționale în Legea sportului, însă autoritățile le acordă de zeci de ani pentru sportivii care ocupă primele șase locuri la competițiile majore, în special la evenimentele internaționale, printre care campionate europene și mondiale.
Abia întors de la Campionatele Europene de la Paris, unde a obținut două noi medalii de aur, în probele de 100 și 200 de metri liber, David Popovici a spus: „Mi se pare o responsabilitate care trebuie luată în serios de statul român. Eu sunt suficient de norocos și le sunt recunoscător sponsorilor de ani și ani buni care mi-au susținut acest parcurs. Cunosc sportivi de talie din România care nu au aceleași condiții pe care le am eu acum”.
În data de 14 august, în Paris, David Popovici a primit, în numele European Aquatics, premiul „cel mai bun înotător din Europa” pentru anul 2025.
Federația Română de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM) explica atunci că, în 2025, „sportivul pregătit de Adrian Rădulescu a cucerit două medalii de aur la Campionatele Mondiale de la Singapore, în probele de 100 m (46.51 s – nou record al competiției, nou record european și nou record național) și de 200 m liber, iar la Campionatele Europene de tineret de la Samorin și-a trecut în palmares trei medalii: două de aur (100 m liber și 200 m liber) și una de bronz (50 m liber)”.
Camelia Potec, președinta Federației de Natație și campioană olimpică, mondială și europeană la înot, a declarat acum pentru Libertatea că nu numai sportivii au lipsit de primele acordate de obicei de stat pentru obținerea medaliilor și pentru pozițiile patru, cinci și șase la competiții non-olimpice, ci și antrenorii și ceilalți membri ai echipelor de pregătire.
„Eu sunt de părere că toți ar trebui să primească banii – sportivul, antrenorii, cei din staff. Unii specialiști au plecat de la locul de muncă poate luni întregi, în cantonament, cu sportivul. Sunt specialiști care vin din altă țară”, explică președinta Federației de Natație.
Tot ea atrage atenția că „niciun sportiv nu are un job, juniorii nu sunt salariați, iar doar unii seniori au contracte cu anumite cluburi”.
Camelia Potec mai explică pentru Libertatea că, din 2024, ANS, prin Comitetul Olimpic și Sportiv, a plătit doar primele pentru rezultatele de la Jocurile Olimpice de la Paris de acum doi ani.
Președinta Federației de Natație mai spune că instituția a reușit să achite totuși către sportivi primele pentru recorduri naționale. „Noi am plătit prime numai la competiții de obiectiv, am dat bani din bugetul Federației, din bani primiți de la ANS”, explică Potec.
FRNPM administrează numereose discipline, printre ele înot, sărituri și pentatlon. Federația deține, de asemenea, acorduri cu sponsori din sectorul privat.
Leonard Manta, gimnast, a obținut cea mai recentă medală mondială pentru România. În data de 13 septembrie, el a câștigat medalia de bronz la Campionatele Mondiale de Gimnastică Aerobică, desfășurate în Pamplona, Spania.
Pe Facebook, Federația de Gimnastică a raportat că Leonard Manta s-a poziționat pe locul trei,
o finală de nivel tehnic uriaș
.
Într-un interviu recent pentru Libertatea, Leonard Manta declară că niciodată nu a considerat abandonarea sportului de performanță. El a practicat gimnastica încă din copilărie, iar la 22 de ani, în doar doi ani a adunat cinci medalii la competiții importante.
Anul precedent a marcat pentru gimnast prima mare dezamăgire, spune el. În acea perioadă, nici măcar salariile din clubul în care era înregistrat nu i-au fost plătite. Sportivul afirmă că restanțele salariale nu au ajuns încă în contul său.
Gimnastul declară că, în consecință, a ales să se alăture unui alt club din același oraș, și anume CSM Constanța.
Apoi, continuă multiplul medaliat al României, „în 2025, după Campionatele Europene, unde am obținut două medalii de aur și două de argint, când am aflat că nu suntem eligibili pentru premiere, am fost foarte supărat”.
Legislația stabilește că sportivii pot primi recompense financiare numai dacă competiția la care au luat parte a implicat cel puțin 20 națiuni. În cazul Campionatelor Europene, doar 18 țări au fost prezente.
Am adresat lui Leonard Manta o întrebare privind motivul pentru care persistă în a oferi performanță, în ciuda faptului că salariul de la club nu depășește salariul mediu al populației (9.564 lei brut și 5.734 lei net în iunie 2026, conform INS). În plus, 900 lei pe lună reprezintă indemnizația pe care statul o acordă pentru activitatea sa de performanță.
„Vreau să ajung și campion mondial în 2028 pentru că acum am argint și bronz. Îmi mențin motivația gândindu-mă la obiectivele pe care mi le-am pus de când eram mic”, spune gimnastul lotului național al României.
Potrivit Legii sportului, sportivul estimează că primele pe care ar trebui să le încaseze ar putea ajunge la câteva zeci de mii de euro, sumă pe care o consideră probabil reală. Leonard Manta admite că și-a planificat viitorul pe baza acestor bani, spunând că s-ar fi dorit să achiziționeze o locuință sau să deschidă o sală de sport.
Gimnastica aerobică nu face parte din competițiile olimpice, iar sportivii din această disciplină nu pot beneficia de rente viagere pentru trofeele obținute de atleții medaliați în probele olimpice.
În calitate de reprezentant al echipei naționale, Leonard Manta beneficiază de antrenamentul Mădălina Cioveie, campioană mondială și europeană în gimnastică aerobică. Ea afirmă că, începând cu 2023, nici sportivii, nici colectivul tehnic nu au primit încă recompense financiare din partea ANS.
Atleții de gimnastică aerobică din România au ajuns pe podiumuri în numeroase evenimente majore de la acea dată. De exemplu, la Campionatele Europene din 2023, aceștia au câștigat patru medalii ( trei argint și una bronz ), iar la Campionatele Mondiale din
Mădălina Cioveie spune că „din 1995 (n.red. – de când gimnastica aerobică e recunoscută ca disciplină aparte) nu am avut parte de asemenea probleme”.
Ca și Camelia Potec, antrenoarea lotului național de gimnastică aerobică spune că sportivii care fac performanță nu pot avea serviciu. „Vă dați seama, se fac două antrenamente pe zi”, argumentează antrenoarea lotului național.
Mădălina Cioveie menționează:
„Puțini sportivi au contracte cu anumite cluburi, de unde primesc bani, restul au o indemnizație de 900 de lei. Așa că e greu să ții sportivii de valoare, mai ales pe cei peste 18 ani”
Conform reglementărilor financiare pentru activitatea sportivă stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1447 din 2007, instituțiile de stat au dreptul de a acorda prime în bani; din urmare, acestea nu sunt obligatorii.
La articolul 25 din aceste norme se arată că, „pentru performanțele deosebite obținute în competiții sportive, Agenția Națională pentru Sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, Federația Sportului Școlar și Universitar, ministerele și alte instituții centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcție de valoarea performanței, de importanța și amploarea competiției, de contribuția personală și în limita bugetului aprobat, premii/recompense în lei și/sau în obiecte, în limita bugetului aprobat, până la valoarea sumelor prevăzute”.
Primele pot fi acordate în intervalul de la 975 lei pentru locul VI la un campionat european, obținut de sportivi cu vârsta peste 14 ani, până la 100.000 lei pentru locul I la un campionat mondial.
Pe 22 septembrie, Eurostat a lansat cea mai recentă analiză, care evidențiază că România se situează printre țările cu nivel de activitate fizică cel mai scăzut din Uniunea Europeană.
În contextul debutului săptămânii europene a sportului, 23 septembrie, Eurostat, prin eurobarometru, indică faptul că 42% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 24 de ani și 39% dintre tinerele din aceeași categorie raportează că nu practică sport niciodată.
Mai mult de 65% dintre cetățenii români afirmă că nu se implică în activități fizice în niciun moment (bărbații 65%, femeile 67%).
În întreaga Uniune Europeană, procentul mediu al persoanelor care afirmă că nu practică deloc sport se ridică la 36% pentru bărbați și la 41% pentru femei.
COMENTARII / 0