Răzvan Burleanu pierde șefia FRF, contracandidatul său anunță o decizie importantă

Se afirmă că Drăgan a declarat că reglementările interne ale Federației Române de Fotbal stipulează fără echivoc că un individ nu are voie să ocupe funcția de președinte pentru mai mult de trei mandate consecutive, însă Răzvan Burleanu a reușit deja să câștige cel de-al patrulea mandat.

Potrivit sursei Agerpres, un contracandidat al lui Burleanu a declarat următoarele:

Domnul Burleanu nu este onest, a minţit pe toată lumea.

Citește și”Mutantul” a câștigat Mister Olympia 2026 și imaginile fac înconjurul lumii

Acesta a adăugat că Burleanu a afirmat iniţial că va ocupa funcţia de preşedinte al FRF timp de două mandate, ulterior majorând acest număr la trei mandate, iar acum se pregăteşte pentru un posibil al patrulea mandat.

Regulamentul prevede în mod explicit că nicio persoană nu poate deţine funcţia de preşedinte pentru mai mult de trei mandate.

Candidatul a ridicat întrebarea dacă Burleanu a luat în considerare această limită atunci când şi-a depus candidatura.

În opinia sa, Burleanu a crezut probabil că nu va exista un contracandidat şi că va putea continua să conducă FRF aşa cum îşi dorea.

În urma rezultatelor alegerilor, acesta a anunţat că vor înainta cazul în faţa TAS, sperând că instanţa va face dreptate în ceea ce priveşte candidatura lui Burleanu.

• Este esenţial să existe alternarea la putere şi acest principiu este susţinut atât de UEFA, cât şi de FIFA.
• Preşedinţii UEFA şi FIFA sunt limitati la trei mandate, la fel cum prevede şi statutul FRF.

Candidatul a concluzionat că vor continua demersurile pentru a stabili corectitudinea candidaturii lui Burleanu şi că, în cazul în care nu se va înregistra vreun progres, orice speranţă de schimbare pozitivă în fotbalul românesc va fi pierdută.

În situația în care resursele financiare îi vor fi insuficiente, el se va vedea nevoit să ia în considerare chiar și un credit bancar, după cum a declarat. De asemenea, prieteni îi vor contribui la acoperirea cheltuielilor aferente procesului la TAS prin organizarea unei colecte de fonduri.

În urma refuzului Federației Române de Fotbal de a acorda o procedură de urgență la Tribunalul de Arbitraj Sportiv TAS, contracandidatul lui Burleanu a declarat că vor să fie judecați în procedura obișnuită cu trei arbitri. Acesta a explicat că din cauza costurilor ridicate asociate cu trei arbitri la TAS, a cerut doar un arbitru.

„Ei vor să ne judecăm în regim normal şi cu trei arbitri. Noi am solicitat un arbitru deoarece pentru trei sunt costuri foarte mari la TAS.”

Problemele financiare personale ale lui Drăgan au fost o piedică majoră în acest proces, însă el a menționat că are sprijinul unor apropiați care organizează o colectă de fonduri. Drăgan a adăugat că, deși încă nu a contractat un împrumut bancar, această opțiune este posibil să fie luată în considerare. Costurile pentru procedura cu un singur arbitru sunt estimate între 5-10.000 de franci elvețieni, a precizat Drăgan.

În urma scandalului iscat în timpul Adunării Generale a FRF, când i s-a refuzat dreptul de a vorbi de la prezidiu, Ilie Drăgan a explicat că scopul său era să semnaleze o injustiție, deoarece considera că se producea ceva nedrept.

În urma evenimentelor recente, Burleanu a devenit subiectul unor declarații critice. Regulile au fost încălcate în timpul Adunării Generale, după cum susține un anumit individ.

„Se aştepta cineva să nu vorbească în Adunarea Generală candidaţii?”

Această întrebare a marcat începutul unei serii de evenimente. Vorbind timp de 45 de minute, Burleanu a deschis calea pentru o dezbatere privind includerea sau nu a discursurilor candidaților în ordinea de zi. Ulterior, s-a procedat la un vot, însă această abordare nu figurează în regulament. Pentru a protesta împotriva acestei situații, a fost lansată o ieșire controlată, scopul fiind acela de a atrage atenția asupra caracterului nedrept al celor întâmplate. În acest context, au fost aduse critici și s-a făcut o comparație cu situația din Iran și alte țări acuzate de dictatură. Vorbitorul a concluzionat prin a spune:

„Burleanu a ciuruit acum fotbalul românesc”

, declarând totodată că râde, dar îi vine să plângă.

În timpul procesului de alegere a președintelui Federației Române de Fotbal, desfășurat la Casa Fotbalului, Ilie Drăgan, unul dintre candidați, a manifestat o stare de iritare accentuată. Aceasta a fost generată de refuzul de a primi permisiunea de a adresa adunării membrilor afiliați prezenți la Adunarea Generală a FRF, atunci când se afla la prezidiu.

În timpul unei încercări de a-şi prezenta un discurs pregătit anterior, Drăgan a fost întrerupt de către mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul FRF, printre care Gabriel Bodescu, secretar general adjunct, și Adrian Stângaciu, jurist, precum și reprezentanți ai diferitelor cluburi. Aceștia i-au oprit microfonul și i-au cerut să părăsească încăperea, având în vedere că procedura de vot era pe punctul de a începe. După ce a părăsit zona prezidiului, Drăgan nu a mai avut parte de posibilitatea de a vorbi nici acolo, fiind blocat de către doi agenți de securitate care l-au imobilizat cu forța și au încercat să-l scoată din sala de desfășurare a alegerilor. Ulterior, el a reușit să sară peste trei rânduri de scaune și să-și citească discursul în fața reprezentanților mass-media.

Miercuri, Răzvan Burleanu, actualul președinte al Federației Române de Fotbal, și-a asigurat cel de-al patrulea mandat consecutiv în fruntea FRF, fiind ales de către 258 din 263 de membri care au participat la Adunarea Generală de alegeri organizată la Casa Fotbalului din Capitală.

La vârsta de 41 de ani, Burleanu a obținut victoria în fața singurului său adversar, Ilie Ştefan Drăgan, care a strâns numai 5 voturi. În timp ce Sorin Răducanu era considerat un posibil candidat alternativ, el nu și-a putut depune candidatura, deoarece dosarul său a fost respins la începutul lunii în curs de către Comisia de verificare a dosarelor de candidatură pentru funcţiile de conducere din cadrul FRF.

Din 5 martie 2014, Răzvan Burleanu este la conducerea Federaţiei Române de Fotbal, fiind reconfirmat în funcţie în mod succesiv 18 aprilie 2018 şi 12 aprilie 2022.