Comisia Europeană urmărește să dezvolte o rețea AI suverană, în contextul creșterii temerilor privind dependența digitală, astfel încât să fie activă până la mijlocul anului 2028.
În contextul în care Bruxellesul își dorește să dezvolte rapid o rețea suverană pentru antrenarea modelelor AI de ultimă oră și să reducă diferența față de rivalii săi mondiali în tehnologie, executivul comunitar a pus în circulație o cerere de oferte pentru finanțare publică a până la șapte „gigafabrici” de inteligență artificială în Europa, potrivit Euronews joi.
Gigafabricile de AI reprezintă rețele de calcul extinse, dotate cu cipuri de ultimă generație, foarte specializate, proiectate pentru antrenarea tehnologiilor AI de nouă generație, în special a celor mai sofisticate modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM-uri), care necesită prelucrarea a trilioane de puncte de date.
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
Această inițiativă se înscrie în cadrul unui proiect mai extins de garantare a suveranității tehnologice, având ca scop diminuarea dependenței Uniunii Europene de la furnizorii externi de servicii cloud și de cipuri.
În competiția internațională de dezvoltare a modelelor din ce în ce mai puternice, care aduc progrese majore atât în economie, cât și în domeniul militar, s-a pornit o rivalitate paralelă pentru construirea infrastructurii esențiale. În prezent, proiecte de centre de date de amploare sunt în desfășurare în SUA și China.
În contextul răspunsului la provocări, Ursula von der Leyen, liderul Comisiei Europene, a prezentat un proiect de edificare a unor gigafabrici de inteligență artificială în continentul european. Inițiativa a fost dezvăluită la Summitul de Acțiune privind AI-ul, organizat în Paris în februarie 2025, și urmărește să reprodusă realizările laboratorului CERN din Geneva.
Începând cu acea perioadă, inițiativa a generat un interes semnificativ din partea industriei, 76 de consorții potențiale și-au exprimat intenția preliminară de a depune o propunere de proiect.
În încercarea de a satisface cererea sectorului privat și de a menține o alocare geografică echilibrată a rețelei, Comisia a majorat raza de acțiune inițială, trecând de la patru sau cinci gigafabrici la șapte.
Deficitul de finanțare
Comisia a fost acuzată de a amâna în mod repetat inițiativa, fapt care încetinește ritmul de dezvoltare al Europei și subminează propria retorică privind necesitatea de a reduce diferența față de SUA și China.
Două faze consecutive au fost deja stabilite în cadrul procesului de achiziții publice, adoptând o strategie eșalonată care urmărește să întărească capacitatea progresiv pe parcursul următorilor șase ani și jumătate.
Întârzierea implementării metodei se datorează, în principal, insuficienței de fonduri disponibile.
În faza inițială, se credea că Comisia intenționa să aloce un fond de 20 de miliarde de euro pentru gigafabrici, însă, treptat, instituția a diminuat obligațiile sale financiare.
Contribuția de fonduri publice la proiect a scăzut la o treime din suma totală investită, în timp ce celelalte două treimi vor fi furnizate de sectorul privat. În ceea ce privește fondurile UE, doar 50% vor fi garantate de Bruxelles, iar restul va fi susținut de statele membre ale comunității care promovează inițiativa.
Prin urmare, Bruxellesul urmează să contribuie cu aproximativ 5 miliarde de euro, la care se adaugă alte 5 miliarde de euro din partea guvernelor europene, alături de aproximativ 20 de miliarde de euro din investiții private.
În bugetul actual, Bruxellesul poate aloca doar 1 miliard de euro, iar restul trebuie să provină din următorul Cadru Financiar Multianual (CFM), care, la rândul său, rămâne în permanență în evoluție, fiind subiectul unor negocieri intense între statele membre.
„Nu putem anticipa deciziile privind următorul CFM. V-am prezentat cea mai bună estimare a noastră cu privire la suma de bani pe care am avea-o la dispoziție din următorul CFM pentru a putea susține faza a doua”
Acest comentariu a fost făcut de către un oficial de rang înalt din cadrul Comisiei.
În schimbul contribuțiilor financiare publice, Uniunea Europeană și statele membre participante vor beneficia de o parte proporțională a resurselor de calcul, pe care le vor distribui proiectelor publice, centrelor de cercetare și laboratoarelor de AI pe care le vor selecta.
Toate cheltuielile operaționale vor fi acoperite de entitățile private implicate, iar reprezentanții UE subliniază că inițiativele trebuie să fie economic viabile prin crearea propriilor oferte comerciale, având în vedere că disponibilitatea resurselor de calcul pentru AI este încă restrânsă și prețioasă.
Proiectele de amploare în domeniul infrastructurii de acest tip au fost subiectul unor critici în epoca precedentă, întrucât tendința lor este de a privilegia statele membre ce dispun de cele mai mari bugete.
Zece țări au manifestat dorința de a găzdui o gigafabrică: Germania, Italia, Franța, Polonia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Spania. Pot apărea consorții constituite fie dintr-o singură națiune, fie din mai multe, iar Parisul a anunțat deja că dorește să opereze singur.
Gigafabricile își propun să creeze o rețea europeană autonomă, însă UE continuă să depindă în mare măsură de furnizori externi pentru cipurile specializate de inteligență artificială, conform criticilor recurente.
Astfel, Comisia a încheiat acorduri de tip memorandum cu trei furnizori de cipuri: Nvidia, AMD și Qualcomm. În cadrul criteriilor de analiză a propunerilor, se includ și măsuri pentru a preveni eventualele efecte de „lock‑in” ale furnizorilor.
„Suntem pe deplin conștienți că dorim să consolidăm capacitatea Europei, dar trebuie să recunoaștem, în același timp, că vrem să facem ceva în domeniul AI chiar acum. Așadar, este vorba despre găsirea echilibrului potrivit”
a spus un funcționar de rang înalt din UE.
Se estimează că proiectele alese vor porni cu construcția efectivă a gigafabricilor în primii lunari ai anului 2027, iar facilitățile vor fi puse în funcțiune până la mijlocul anului 2028.
COMENTARII / 0