În domeniul gătitului, se disting două tipuri de AI: unul nociv și unul benefic. Cel nociv se găsește pe paginile încărcate cu slop, texte și imagini create de inteligență artificială. În contrast, AI-ul benefic, adaptat cerințelor noastre particulare, poate simplifica semnificativ viața noastră.
- Multe siteuri „de rețete” sunt scrise ca un manual de utilizare a unei bormașini, nu conțin nimic despre experiența umană de a găti.
- Cum știi ce lipsește dintr-o supă când o guști? Cum afli ce înseamnă „sare după gust”? Sau „făină cât cuprinde”? Astea nu le poate face AI.
- Dar AI poate ajuta enorm când gătim: poate reduce risipa alimentară sau pentru a reduce cheltuielile sau pentru a calcula valoarea nutrițională. Articolul arată cum.
- Georgiana Ilie este un jurnalist cu experiență, care s-a specializat în ultimii ani în food. Recent, Georgiana s-a adăugat echipei HotNews și va lansa în curând un proiect de cultură culinară și industria mâncării.
- Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
deoarece în ultimii cinci ani emit un buletin săptămânal destinat organizării meselor, identific în mod constant rețete noi, le experimentez și le modific. Chiar înainte de a publica newsletter săptămânal și de a lansa „Meal planning de care te poți ține”, îmi dedicam timpul acestei activități, motivat de pasiunea pentru gătit și de dorința de a dobândi noi tehnici.
Ne bazăm pe Pinterest. Până când…
Citește șiSpaceX: Starship atinge orbită după problemă motor, prima misiune orbitală
În anii trecuți, Pinterest a constituat pentru mine o sursă majoră de inspirație. Această rețea socială permite utilizatorilor să salveze și să organizeze materialul care îi atrage, oferind în același timp posibilitatea de a vizualiza colecțiile altora. Platforma se remarcă printr-o mulțime de idei și fotografii atrăgătoare, iar eu găsisem constant proiecte noi de realizat.
doi-trei ani în urmă, a apărut un eveniment neobișnuit. Site-urile s-au umplut de imagini care îți frământau dinții: legume ce arătau mai degrabă ca picturi, fripturi cu culori și texturi ce păreau suprarealiste, deserturi ce păreau din coșmaruri. Acestea erau generate de Inteligența Artificială.
AI slop pe Pinterest
În acele prime zile ale AI-ului vizual, site-urile cu conținut de tip AI slop, lipsit de sens, generate de LLM-uri, au început să apară. Se simțea că nu există nicio supraveghere umană.
Când accesez linkul, situația se agrava: toate rețetele erau foarte generice și păreau că au fost create de cineva fără experiență culinară. Instrucțiunile nu se aliniau deloc cu imaginea: se preciza timpul de coacere pentru o tavă de prăjituri, însă fotografia arăta brioșe.
Acest amestec, aparent atrăgător, însă în practică se dovedește a fi nefolosibil fără a provoca bătăi de cap, nemulțumiri sau chiar pericole, este denumit conținut slop.
Pe o pagină dedicată gătitului, se găsește un exemplu de AI slop.
AI slăbiciune = bani pierduți
slop prezintă un dezavantaj: dacă nu deții o tehnică culinară solidă sau nu ai practicat un anumit procedeu, riscul de a pierde atât timp, cât și ingrediente crește semnificativ. Nu este vorba exclusiv de costurile alocate.
Pentru cei care abia încep în bucătărie, experiența poate deveni descurajantă și poate determina să renunțe la încercări ulterioare.
În acea perioadă, calitatea pozelor a crescut, fie pentru că AI-ul a evoluat, fie pentru că s-a constatat că este mai eficient să se achiziționeze imagini din baze de date. În schimb, rețetele create artificial au rămas la fel de proaste.
Acestea sunt redactate ca un ghid de operare pentru o bormașină și nu includ niciun detaliu referitor la experiența umană în gătit.
Întrebări la care nu reușește AI să ofere răspunsuri
Tehnic, din perspectiva procedurală, unele dintre indicațiile oferite ar putea fi exacte: toacă ceapa, încălzește uleiul, adaugă sosul de roșii, etc. Totuși, gătitul reprezintă o experiență multisenzorială și este esențial să dispunem de astfel de ghiduri pentru a obține o preparare de calitate.
Care este mirosul usturoiului în momentul în care este călit? Ce nivel de aciditate trebuie să aibă sosul de roșii pentru a confirma că a ajuns la punctul de gătire? Ce reacție ar trebui să manifeste o bucată de vită atunci când o presezi, pentru a determina gradul de gătire?
Ce senzație provoacă în palme textura unui aluat frământat cu atenție? Ce diferențe apar când gătești într-o tigaie de inox comparativ cu una antiaderentă? De ce ar trebui să întrerupi bătutul frișcăi pentru a evita transformarea ei în unt?
Ai o idee despre ce lipsește dintr-o supă doar după gust? Și cum poți descoperi ce reprezintă „sare după gust” sau „făină cât cuprinde”? AI nu poate oferi răspunsuri la aceste întrebări și nu poate transmite acea înțelegere, pentru că nu a experimentat niciodată un bucățică de pâine cu unt. Poate să imite cunoașterea, însă acest lucru nu este suficient în procesul de învățare culinară.
O posibilitate clară constă în a testa rețete exclusiv provenite exclusiv din pagini web și bloguri recunoscute pentru tradiție și credibilitate.
Un exemplu al limitărilor AI: incapabilitatea de a diferenția ciupercile.
AI nu reușește să realizeze multe acțiuni, însă se confirmă cu siguranță că nu poate diferenția ciupercile toxice de cele comestibile. Această limitare a ajuns la un nivel critic, motiv pentru care cercetătorii evaluează efectele aplicațiilor similare asupra sănătății colective.
Potrivit unui raport din acest an, publicat în revista științifică Nature, Chiar și cele mai eficiente modele înregistrează erori în 15% din cazuri.
Departamentul de sănătate publică din California a raportat aproape 50 de cazuri de îmbolnăvire severă (decese sau transplant de ficat) numai între ianuarie și mai 2026. Cum spune vorba din bătrâni, orice ciupercă e comestibilă o dată, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne riscăm viața în baza unui instrument de cunoaștere precar.
Expertiza unui culegător de ciuperci experimentat, capabil
Totuși, există și un aspect pozitiv.
Ce face AI bine
Dacă ai abilități culinare – poți prepara supă, omletă, friptură și prăjitură, însă dacă te lipsește inspirație, AI poate acționa ca un sous-chef eficient. Iată cum:
- Scopul este diminuarea risipei alimentare
Dacă îi dai câteva ingrediente pe care le ai în frigider/casă și îi spui: “Spune-mi ce pot să gătesc cu 2 vinete, 1 roșie, un ardei gras, 200g telemea și un ou.” și adaugi, dacă e cazul: “Pot să merg la magazin să mai iau câteva ingrediente, dar aș vrea să le folosesc pe acestea înainte să se strice, așa că sugerează și rețete cu alte ingrediente pe lângă acestea” o să primești răspunsuri practice precum:
1. Vinete coapte cu telemea, roșie și ardei, 2. Musaca rapidă de vinete cu telemea, 3. Shakshuka cu vinete, ardei și telemea (ChatGPT)
1. Vinete la cuptor cu roșii, ardei și telemea (gratinate), 2. Chiftele (tortițe) de vinete cu telemea, pane în ou, 3. Salată de vinete (tip „icre”) cu ardei copt, roșie și telemea (Claude)
Deși Claude nu reușește să formeze corect verbul a coace (mi‑a spus
cocți
în loc de “coci”), conceptele propuse sunt ef
- Scopul este de a diminua costurile
Cel mai eficient mod de a diminua cheltuielile săptămânale pentru alimente este să prepari mâncarea din ceea ce ai deja în casă. De ani de zile, mențin un inventar al conținutului cămară, frigider și congelator, iar acest sistem mă previne de achiziții redundante, îmi amintește de toate resursele disponibile și îmi permite să includ în programul săptămânal cel puțin o parte din ingredientele deja existente.
Îți sugerez să urmezi aceeași procedură; în doar 1-2 ore pe weekend, vei avea posibilitatea să creezi pe baza acestui inventar numeroase variante noi și, în special, să obții economii considerabile.
Dacă îl ții într-un format digital – Google sheet, Note sau alt program de scriere – îl poți încărca în serviciul de AI pe care îl folosești și să-i dai temă de gândire. De exemplu, poți să îi spui: “Am în cămară și în frigider aceste ingrediente. Poți să-mi sugerezi 3 feluri de mâncare pe care le pot face săptămâna asta fără să mai cumpăr ceva? Nu trebuie să folosim tot ce e pe listă.”
ChatGPT și Claude îți propun rețete extrem de ușoare și utile. ChatGPT susține propunerile sale (mi-a explicat că a pus în prim plan alimentele pereche, cum ar fi carnea și fructele de mare) și pare să justifice alegerile cu un accent sporit pe savoare. Claude adoptă o abordare mai directă din acest punct de vedere, însă nu există erori tehnice în rețetele prezentate.
- În scopul determinării valorii nutriționale
Dacă nu te preocupă cantitatea de calorii sau proteine din alimentele pe care le consumi, nu există nicio problemă (poate chiar indică o relație sănătoasă cu hrana).
În cazul în care ai indicații medicale, cum ar fi boli metabolice sau neurologice, ești sportiv de performanță, urmezi un tratament cu agoniști GLP-1 (de exemplu, Ozempic, Mounjaro, Wegovy) sau îți monitorizează dieta sub supraveghere medicală, AI reprezintă un instrument util pentru a stabili încărcarea nutrițională a preparatelor pe care le pregătești.
Dacă îi setezi limitele zilnice pe care trebuie să le atingi sau nu ( număr maxim/minim de glucide, proteine, fibre sau calorii ), acesta poate deveni un partener eficient în proces. Îi indici planul de masă pentru acea zi, îi oferi rețetele și porțiile, iar el îți indică unde să faci ajustări.
Reține, totuși: ar fi recomandat să elaborezi prompturile alături de nutriționistul care te supraveghează și, cel puțin pentru o perioadă, să verifici soluțiile propuse de AI.
Chiar dacă pentru un individ sănătos care urmează o dietă oarecare există loc pentru erori, pentru o persoană cu o afecțiune metabolică pericolele sunt atât de mari încât nu ar trebui să te bazezi pe AI pentru toate deciziile.
- În scopul planificării alimentelor
În funcție de volumul de energie pe care îl aloci promptului, AI poate genera planuri de masă, liste de cumpărături cu buget inclus și programări pentru gătit, toate adaptate preferințelor tale.
Trebuie să-i specifici: pentru câte persoane e meniul, ce alergii/intoleranțe/preferințe personale trebuie luate în considerare, ce buget orientativ ai, ce obiceiuri are familia (mănâncă a doua oară din același fel?, de exemplu), când ai timp să gătești și să faci cumpărăturile, ce aparatură există în casă (cuptor, oală cu presiune, airfryer, slow cooker, grătar etc), câte persoane gătesc, ce ai deja în casă și vrei să termini, pentru ce anotimp e meniul sau ce restricții de temperatură ai (dacă e o săptămână cu 40 °C în fiecare zi, spune-i că vrei să nu folosești cuptorul), dacă pentru copii vrei un meniu diferit.
Sprijin în supermarket
La supermarket, AI poate fi de folos: Claude poate extrage prețurile din catalogul actual fără să-i furnizezi link, poate indica de câte ori ai comandat delivery și poate sugera idei pentru a folosi resturile.
După ce colectează aceste date, sistemul poate oferi o sugestie de meniu destul de personalizată, pe care o poți ajusta ulterior.
Deci, este AI benefic sau dăunător în bucătărie?
La fel ca orice altă unealtă, performanța depinde de cât de bine o poți manevra. Prin urmare, îndemn pe oricine să se abțină de la rețetele create de un LLM, deoarece acestea pot fi de fapt slop.
Totuși, aceasta nu exclude posibilitatea ca în alte domenii ale gătitului să fie un sprijin
COMENTARII / 0