Peste două decenii în care companiile de IT au continuat să angajeze în România, realitatea s-a schimbat complet. În această perioadă dificilă, s-au concediat mii de lucrători în ultimii doi ani, iar creșterea salarială a încetat, afirmă mai multe instituții și firme, în dialogul cu HotNews.
Pulse a fost inițiativa europeană sub care a fost compus un articol de Vlad Barză (HotNews.ro), Massimo de Laurentiis (Il Sole 24 Ore, Italia), Hannah Krause (Der Standard, Austria), Petr Jedlicka (Denik Referendum, Cehia) și de publicațiile El Confidencial (Spania) și Delfi (Lituania).
Aproape 200.000 de oameni lucrează în industria de software și servicii IT din România, potrivit datelor ANIS, asociația patronală din sector. Datele ANIS disponibile indică pentru numărul total de angajați din industria IT o scădere de circa 10.000 de oameni în 2023 și, după aceea, o creștere de 5.000 în 2024.
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
Conform statisticilor Eurostat, s-a înregistrat o creștere a numărului de profesioniști IT care au trecut în alte sectoare, iar, potrivit directorului executiv ANIS, Corina Vasile, acest fenomen nu este negativ, întrucât România are nevoie de digitalizare.
Pe măsură ce acești profesioniști se mută în sectoare diferite, nivelul de competență digitală se extinde și în alte domenii economice. Totuși, preocuparea persistă.
Acest interval este caracterizat de știri nefavorabile pentru profesioniștii din sectorul IT.
În ultimii doi-trei ani, toate corporațiile de top din domeniul tehnologic au anunțat la nivel global re
Companiile susțin necesitatea unei economii și a unei eficiențe sporită, însă unele au afirmat în mod
În momentul în care companii de top anunță restructurări, nu furnizează cifre pe regiuni, însă România a fost afectată, iar numeroase entități au redus personalul la nivel local; printre acestea se remarcă Amazon și Microsoft, precum și Oracle, Endava, Bitdefender, Gameloft, UiPath și eMAG.
Mai multe firme din sectorul auto au dispărut și o parte din personalul din departamentele de IT și cercetare, în special ca urmare a scăderilor comenzilor din Europa de Vest. Evoluții pentru 2025 le puteți consulta aici.
IT-iștii români au ce nivel de salarii medii și cum se aliniază acestea cu standardele altor țări?
Conform datelor INS, în intervalul aprilie 2025 – martie 2026, salariul mediu net în sectorul IT a atins 12.950 lei (≈2.500 euro), variind semnificativ de la lună la lună, de la 12.100 lei la 15.600 lei. În lunile în care s-au acordat prime trimestriale, bonusuri de performanță sau compensații de Paște, remunerația a înregistrat valori mai ridicate.
Care sunt remunerațiile IT-iștii din alte țări europene?
3.000 euro constituie salariul net lunar mediu în domeniul IT din Cehia, însă diferențele sunt foarte marcante în funcție de poziție: de la 1.200 euro pentru programatori la început de drum, până la peste 4.000 euro pentru cei cu experiență de top.
În Lituania, statisticile oficiale arată că salariul mediu net se situează la 2.700 de euro, în timp ce în capitala Vilnius cifra se apropie de 3.000 de euro.
Care sunt salariile în Europa de Vest? Un studiu indică că cele mai ridicate salarii medii lunare în sectorul IT din Europa se găsesc în Londra, Dublin, Amsterdam și Berlin, fiecare depășind peste 4.000 de euro, iar nivelul de taxare variază semnificativ de la o țară la alta.
Cei mai afectați se află la începutul drumului lor
Conform informațiilor colectate de la firme și instituții de învățământ superior, se constată o scădere considerabilă a locurilor de muncă destinate angajaților Entry Level, în special a celor programatori aflați la început de carieră, a declarat directorul executiv al ANIS.
„Aici credem că este problema, iar dacă ea se adâncește, devine o problemă structurală pe termen mediu”.
Corina Vasile. Fotografie: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
În același timp, informațiile indică că cererea pentru dezvoltatori experimentați (seniori) rămâne activă în diferite domenii, inclusiv securitate cibernetică și ingineri specializați în AI Machine Learning, unde se constată chiar și un deficit. De asemenea, se observă că în proiecte se solicită un număr mai mare de dezvoltatori seniori care execută și activități care, în trecut, erau realizate de programatori începători cu ajutorul instrumentelor AI.
„Cine recrutează acum, recrutează mult mai țintit și o face pe anumite specializări”, spune reprezentanta ANIS.
Vom resimți deficitul de personal și de seniori în cinci ani cel mai târziu, spune Corina Vasile, iar companiile încearcă să acopere lipsurile, înrolând și programatori începători. Corina Vasile spune că ar fi o idee ca statul să intervină „poate din fonduri europene sau din alte surse, cu un fel de stimulent pentru companii, ca acestea să angajeze programatori juniori”. Cum prețul plătit pe proiecte a scăzut, companiile nu prea mai pot justifica economic angajarea unui număr mai mare de programatori juniori, explică ea.
Directorul executiv ANIS afirmă că, deși automatizarea permite firmelor să realizeze mai multe activități cu un număr redus de angajați, aceasta nu implică inevitabil reducerea personalului, ci conduce la o majorare a eficienței.
Totuși, în prezent companiile stabilesc tarife mai reduse pentru același proiect decât în trecut, iar cererea de muncă se orientează către seniori și specialiști; programatorii aflați la început de drum resimt cel mai intens această schimbare, a declarat reprezentanta asociației patronale.
Un element esențial este și reducerea cererii în vestul Europei, în special în domeniul automotive, unde numeroase firme românești furnizează soluții și servicii, subliniază Corina Vasile.
Salariile din IT nu mai cresc
În cadrul discuției, Corina Vasile a subliniat cum dispariția, la sfârșitul anului 2024, a facilităților fiscale pe care angajații le-aveau de mult timp, a afectat sectorul IT.
„A contat pentru toată lumea”, spune oficialul ANIS,
dar cea mai gravă problemă nu a fost simpla existență a concedierilor, ci rapiditatea cu care acestea au fost efectuate. Companiile se bazau pe bugete stabilite, comunicau prețuri clienților și, subit, au descoperit că fiscalitatea s-a schimbat peste noapte în România. În sectorul IT, proiectele se desfășoară pe termen mediu și lung, iar modificările fiscale se resimt clar.
Analizele de piață confirmă un aspect: remunerațiile din sectorul IT nu au evoluat.
„Cu alte cuvinte, nu au mai cres
„România a devenit vulnerabilă”
– un model orientat pe volum
Florentin Iancu, președintele Sindicatului IT Timișoara (SIIT), a afirmat pentru HotNews.ro că în România nicio companie IT de rang major nu a evitat reducerea personalului în ultimii ani. Nu se poate stabili cu precizie câți angajați au fost dispăruți, pentru că nu există date publice complete; sindicalistul susține însă că numărul se situează în mii de oameni.
Florentin Iancu. Fotografie realizată de SIIT
Sindicatul IT Timișoara activează în 17 firme și contă aproape 10.000 de asociați.
De ce s-au înregistrat atât de multe concedieri? Se datorează circumstanțelor de fond și modului în care sectorul s-a construit în România.
„Sectorul în sine în țară a crescut foarte mult pe activități care au fost transferate (outsourced) în România și vorbim mai ales despre activități de suport”, spune Iancu.
Fiind vorba despre multe activități de suport și mai puține de cercetare-dezvoltare, s-a ajuns într-un punct în care „tehnologia, în special prin zona de AI, începe ușor, ușor să înlocuiască toate aceste activități. România a devenit foarte vulnerabilă”, spune Iancu.
„Este o problemă structurală, înainte de a fi una tehnologică. Am mizat prea mult pe activități cantitative, pe suport, hai să fie job-uri, job-uri, job-uri, însă nu a fost creare de job-uri, ci transfer. Erau job-uri transferabile și, dacă le-am luat din altă parte, era clar că vine un moment când le vom da tehnologiei sau altor oameni. Contează cine le poate face mai ieftin și era doar o chestiune de timp până când tehnologia va suplini barierele de limbă sau de orice altă natură”, spune președintele SIIT.
Mai important este și faptul că acele firme pentru care angajații români activează furnizează – la rândul lor – servicii altor companii, iar la acest nivel, contractele au început să fie renegociate atât în ceea ce privește costurile, cât și în ceea ce privește resursele umane, precizează Iancu.
„AI-ul va continua să elimine job‑uri”
În ce măsură AI-ul influențează această reducere a activității din sectorul IT?
„AI-ul joacă un rol de pivot în toată chestiunea asta, fiindcă prin script-uri, prin agenți AI se înlocuiesc meserii în sine. Ai-ul reduce nevoia de resurse umane și o limitează la poziții cheie de monitorizare, de control, de verificare. Inteligența artificială afectează atât volumele care sunt oferite spre prestatorul de serviciu, cât și modul în care se prestează serviciul în sine”, spune sindicalistul. „Repet, AI-ul joacă un rol cheie și va continua să-l joace în toată povestea asta și va continua să elimine job-uri”.
Sectorul IT românesc resimte și presiunea Indiei, care
„vine puternic din spate”
și nu mai poate fi descris ca oferind servicii de calitate slabă, explică Iancu.
„India este mult mai puternică și mai activă”
se remarcă și faptul că numeroși angajați lucrează șase zile pe săptămână și se evidențiază că această țară asiatică dispune de resurse umane abundente, cu peste cinci milioane de profesioniști în sectorul IT, conform reprezentanților industriei.
Motivul pentru care nu cunoaștem numărul IT-istilor care rămân fără job în România
De ce nu există informații detaliate despre aceste concedieri? Florentin Iancu precizează că scăderea personalului se realizează prin acorduri reciproce, nu prin despărțiri efective de personal.
Nu se poate estima numărul persoanelor afectate de pierderea locului de muncă, deoarece restructurările se desfășoară în mod tacit, „pentru că nu observăm restructurări în conformitate cu Codul Muncii, iar în consecință nu există cerința de a informa sau consulta pe cineva. În esență, nu
„Oamenii, în domeniul nostru, nu au plecat nici păcăliți, nici fără bani în buzunar, însă asta nu ne încălzește. Se pleacă mult și reintegrarea în piața muncii este foarte grea și în cele mai multe situații se face pe poziții sub cele de pe care au plecat. Asta e durerea mare”
Nu se restrânge doar la programatorii începători; și cei cu experiență vastă suferă.
Iancu relatează că dinamica industriei s-a schimbat radical și că un sindicalistul a menționat că un director de firmă i-a spus că, după o perioadă îndelungată în care angajații deținau puterea, acum situația s-a inversat.
Suntem noi la putere acum, eu îmi aleg pe cine angajez, înainte luam aproape pe oricine, fiindcă nu găseam oameni
Toată lumea este afectată. Nu mai putem vorbi despre o categorie care să nu aibă de suferit, spune sindicalistul „2025 a avut oarecum un început crunt. Anul acesta apare săptămânal o reducere într-o companie mai mare sau mai mică. Suntem abia la început de drum și considerăm că și 2027 va fi un an greu pentru sectorul IT din România”.
Alexandru Lăpușan, director general al Zitec, a subliniat că în IT-ul românesc angajările au cam înghețat.
„În IT-ul românesc au cam înghețat angajările”
Zitec este o firmă românească din sectorul IT, cu 350 de angajați, iar cifra de afaceri din anul trecut a ajuns la 40 milioane euro.
Alexandru Lăpușan este CEO a Zitec și explică pentru HotNews că în IT-ul din România, în pandemie și puțin după a fost o explozie, pentru că au crescut cererile de digitalizare. „În urma acelui fenomen și în condițiile de acum din piață este cumva de înțeles că în IT-ul românesc au cam înghețat angajările, iar acest val legat de AI nu face deloc treaba mai ușoară”.
Alexandru Lapusan, director general al Zitec (imagine: Inquam Photos / George Călin)
El afirmă că pe piață există proiecte de amploare mai reduse, iar în această situație cererea pentru profesioniști scade.
Ce se întâmplă cu salariile? „Nu am văzut un studiu de piață despre salarii. Mă aștept să fie un trend descrescător la viteza de creștere a salariilor, dar nu cred că au ajuns într-o zonă de îngheț. Eu cred că măcar companiile ar trebui să facă tot posibilul să acopere cel puțin inflația în lei pentru cei care lucrează în IT, pentru că oricum contractele sunt de obicei semnate în valută”, spune Lăpușan care adaugă că unele companii care au probleme economice de funcționare ar putea bloca anvelopa salarială, însă nu este deloc o idee bună.
Alexandru Lăpușan susține că, în anumite corporații internaționale de mari dimensiuni, inteligența artificială a servit ca o scuză comodă pentru restructurări care ar fi avut loc oricum din diverse motive, printre ele faptul că au angajat un număr excesiv de persoane simultan. Totuși, el precizează că unele companii care au înlocuit o parte din angajați cu aplicații AI au revenit parțial la decizia inițială.
„Cred că încă suntem într-o zonă de înțelegere și de acomodare în utilizarea acestei tehnologii și, prin urmare, cred că o să apari reglaje în zona asta, dar subiectul AI va fi folosit și pentru a justifica alte agende”.
Cehia, argumentul AI ascunde uneori motive diferite, nelegate de inteligența artificială.
Republica Cehă consideră sectorul IT de o importanță majoră, iar statisticile indică că, la fel ca în România, în jur de 200.000 de persoane activează în acest domeniu, conform jurnaliștilor de la Denik Referendum.
Ca și în România, numeroase corporații multinaționale provenind din SUA și din Europa de Vest au instalat centre IT și centre de servicii în Republica Cehă (IBM, Honeywell, Siemens, HeidelbergCement, Lufthansa, Johnson & Johnson, Villeroy & Bosch).
În ceea ce privește reducerea personalului din domeniu – adesea atribuită inteligenței artificiale – discuțiile au fost abundente în ultimele zece luni, însă date concrete rămân scăzute. Cazurile cunoscute se referă la câteva firme majore, precum Oracle și Direct, care au făcut declarații publice despre concedieri de amploare. Într-una dintre aceste companii, se a scăzut personalul cu o treime, menționând AI-ul ca principal motiv.
Până în prezent, datele arată că acest fenomen nu a ajuns încă la o amploare suficientă pentru a fi observat în indicatorii macroeconomici ai Cehiei, adaugă publicația cehă.
În răspuns la interogările jurnaliștilor cehi, angajații din industria IT afirmă că mențiunea AI ascunde adesea alte cauze, în special inițiativa de a diminua cheltuielile indirecte acumulate în timpul pandemiei COVID. Se menționează și alternanța clasică a cererii, care devine mai intensă și apoi mai slabă în IT, un fenomen subliniat de nivelul salariului mediu din sector.
În mod obișnuit, un astfel de ciclu se întinde pe o perioadă de patru ani, iar în acest moment ne aflăm într-o fază caracterizată prin cerere slabă.
Jurnaliștii cehi afirmă că se verifică evident că:
În Republica Cehă, tema care apare adesea în discuțiile publice este cea a estimărilor care susțin că, până la anul 2050, în jur de 250.000 de locuri de muncă vor fi eliminate de către inteligența artificială, nu exclusiv în sectorul IT, ci în toate sectoarele.
Denik Referendum afirmă că aceste cifre reprezintă doar estimări generale pe termen lung și nu reflectă direct situația curentă. În ciuda acestui fapt, având în vedere rolul crucial al industriei IT în economia cehă și în procesul de planificare, sectorul rămâne un punct de interes al cărui public așteaptă cu nerăbdare informații mai detaliate.
Lituania, piața trece de la „programatori” la „arhitecți AI”.
Lituania a evitat concedierile masive, însă a trecut printr-un proces de redimensionare structurală. Filialele principalelor firme de tehnologie din Vilnius și Kaunas au ajustat funcțiile, concentrându-se în mod special pe pozițiile junior de dezvoltare software și pe QA (testare software), înlocuind frecvent aceste sarcini cu automatizarea alimentată de AI, potrivit jurnaliștilor Delfi.
Piața se mută de la „programatori” la „arhitecți AI”. Angajările pentru pozițiile entry-level au încetinit semnificativ, deoarece AI-ul generativ preia sarcinile de bază de programare. Cerere există acum pentru programatorii seniori care pot mânui instrumentele AI și pot gestiona arhitecturi complexe. Lituania stă bine :33% din forța de muncă din IT are competențe în AI, scrie publicația Delfi.
În Republica Baltică există, de asemenea, diverse inițiative de susținere pentru recalificare, deoarece Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă pune la dispoziție programe finanțate special pentru tranziția către AI și securitate cibernetică.
Se abordează și problema reprezentării angajaților, iar anumite sindicate desfășoară lobby activ la Ministerul Economiei în scopul ca AI Act să asigure protecția drepturilor lucrătorilor și să asigure securitatea socială pentru cei afectați de automatizare.
COMENTARII / 0