Atac DDoS: cum blochează site-urile și cum ti controlează telefonul

Se creează un element div și se stochează în variabila ad. Variabila ad.id este setată la valoarea ‘AdSense’. ad.className = ‘AdSense’;Citește șiSpaceX: Starship atinge orbită...

Se creează un element div și se stochează în variabila ad.

Variabila ad.id este setată la valoarea ‘AdSense’.

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiSpaceX: Starship atinge orbită după problemă motor, prima misiune orbitală

Setează proprietatea display a obiectului ad la valoarea ‘block’.

ad.style.position = ‘absolute’;

Atribuie proprietății top din obiectul ad.style valoarea -1px.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3915765″,”url”:”https://www.digi24.ro/magazin/ce-este-un-atac-ddos-si-cum-poate-bloca-un-site-cum-ajung-dispozitivele-personale-sub-controlul-atacatorilor-si-cum-le-protejezi-3915765″,”fullCatPath”:”/magazin”}

Un site care se încarcă foarte greu sau devine brusc inaccesibil poate fi ținta unui atac de tip DDoS, o metodă prin care infrastructura online este suprasolicitată cu un volum mare de trafic. Cererile provin simultan din numeroase surse și consumă resursele disponibile, împiedicând accesul utilizatorilor legitimi. În spatele operațiunii se pot afla calculatoare, telefoane, routere, camere de supraveghere și alte echipamente conectate la internet, compromise și controlate de atacatori fără știrea proprietarilor.

Riscurile prezente în spațiul digital se schimbă odată cu evoluția tehnologică, iar o cunoaștere aprofundată a acestora permite utilizatorilor să analizeze corect problemele întâlnite în mediul online. O informare adecvată diferențiază o simplă defecțiune de un incident ce solicită intervenția specialiștilor.

Ce reprezintă DDoS?

DDoS reprezintă abrevierea termenului „Distributed Denial of Service”, care se traduce prin „refuz distribuit al serviciului”. Intenția unui astfel de atac constă în a opri sau a încetini o resursă online prin încărcarea excesivă a acesteia.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) afirmă că un atac DDoS presupune generarea unui val de cereri de conexiune către adresa vizată. Când numărul solicitărilor depășește capacitatea infrastructurii, serviciul nu mai poate funcționa în condiții normale.

Acest eveniment se poate asemăna cu congestia la poarta unei clădiri. Atunci când un număr mare de persoane încearcă să pătrundă simultan, cei cu motive legitime nu reușesc să acceseze. În mediul online, solicitările frauduloase monopolizează resursele pe care vizitatorii autentici le solicită.

În ce mod se lansează un atac DDoS

În multe situații, atacatorii exploatează o rețea de dispozitive compromisă, conectate la internet, pe care o numesc botnet. Această rețea poate include calculatoare, telefoane, routere, servere, camere de supraveghere și alte aparate online.

Echipamentele pot fi infectate cu programe malițioase sau pot fi preluate prin exploatarea unor vulnerabilități. Parolele slabe, setările de securitate inadecvate și lipsa actualizărilor facilitează compromiterea. În continuare, atacatorul trimite o comandă către toate dispozitivele din rețea, iar acestea începe să trimită simultan solicitări către aceeași țintă. Proprietarii pot să nu observe că aparatele lor participă la atac.

Ce diferență există între DoS și DDoS?

Atacurile DoS și DDoS au același obiectiv: împiedicarea accesului la un serviciu online. Diferența constă în numărul surselor folosite. În cazul unui atac DoS, solicitările provin, în general, dintr-un singur sistem. Forma distribuită utilizează însă numeroase dispozitive aflate în rețele și zone diferite. Caracterul distribuit face atacul mai dificil de oprit. Blocarea unei singure adrese nu rezolvă problema, deoarece traficul continuă să fie transmis din alte surse.

În ce mod se poate detecta un atac posibil

O pagină web care se încarcă foarte lent, afișează erori sau nu mai este accesibilă poate deveni ținta unui atac DDoS. Problemele pot perturba întreaga platformă sau doar anumite funcții, cum ar fi autentificarea, plasarea comenzilor sau efectuarea plăților.

Aceste semne nu garantează în mod automat prezența unui incident de securitate. O problemă tehnică, o instalare eșuată sau o creștere autentică a traficului de vizitatori pot genera reacții similare. Originea este identificată de administratorii infrastructurii prin examinarea fluxului de date. Ei evaluează volumul solicitărilor, sursa acestora, paginile afectate și perioadele în care se manifestă creșteri neobișnuite.

Un atac DDoS ar însemna că datele au fost furate?

Obiectivul principal al unui atac DDoS constă în a face serviciul indisponibil, nu în a accesa bazele de date. Astfel, faptul că un site devine inaccesibil nu implică neapărat că datele personale, parolele sau informațiile bancare au fost compromise.

organizația afectată trebuie să investigheze incidentul în întregime. Atacul poate fi exploatat uneori pentru a devia atenția echipei tehnice, în timp ce alte acțiuni malițioase sunt în desfășurare. Pentru a dovedi o breșă de date, este necesară confirmarea prin probe independente, cum ar fi acces neautorizat, clonarea informațiilor sau compromiterea conturilor. Simplul fapt că platforma nu răspunde nu reprezintă o dovadă a unui furt de date.

Care sunt efectele pe care le poate provoca unei organizații?

Durata incidentului poate determina nivelul de impact, iar capacitatea organizației de a opera prin metode alternative influențează rezultatul. Atacul poate opri funcționarea unei companii sau instituții și poate împiedica utilizatorii să acceseze informații, să efectueze plăți, să plaseze comenzi sau să utilizeze servicii esențiale. Consecințele pot include pierderi financiare, costuri pentru restabilirea sistemelor și deteriorarea încrederii publicului. Impactul depinde de durata incidentului, de importanța serviciului și de capacitatea organizației de a continua activitatea prin mijloace alternative.

Protecția implică supravegherea continuă a infrastructurii, aplicarea de instrumente ce detectează și blochează traficul suspect, cooperarea cu furnizorii de internet și stabilirea unui plan de răspuns. Aceste măsuri trebuie să fie pregătite înainte ca un incident să apară, pentru că intervenția devine mai dificilă odată ce sistemele sunt suprasolicitate.

În ce fel se pot asigura securitatea dispozitivelor personale?

Pentru a diminua riscul ca propriile dispozitive să fie compromis, utilizatorii pot instala actualizări de securitate, adopta un antivirus acolo unde sistemul permite și activa un firewall bine configurat. Acest firewall supraveghează conexiunile și poate restricționa traficul neautorizat care intră sau iese din sistem.

firewall sistem de protecție presupune inițierea unui mecanism ce urmărește legăturile dintre dispozitiv și rețeaua globală.

Securizarea conturilor prin parole puternice și diferite, schimbarea datelor de autentificare predefinite din fabrică și restrângerea accesului nejustificat la dispozitiv adaugă la recomandările existente. Niciuna dintre aceste măsuri nu garantează singură protecție totală de unul singur, însă combinarea lor scade șansele ca un dispozitiv să fie preluat la distanță și să devină parte a unui botnet.

În ce punct din România se poate raporta un incident?

Directoratul Național de Securitate Cibernetică poate primi semnalările de incidente de securitate cibernetică prin intermediul Platformei Naționale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică. Un atac de tip DDoS nu confirmă automat faptul că un site a fost compromis sau că informațiile utilizatorilor au fost extrase. Acesta indică faptul că infrastructura a fost încărcată intenționat, iar reducerea consecințelor depinde de rapiditatea identificării și de măsurile de protecție stabilite în prealabil.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0