În trecut, sectorul IT era considerat unul dintre principalele motoare de creștere a României, capabil să se dezvolte independent de restul economiei. În prezent, sub presiunea noilor obligații fiscale și a incertitudinilor legislative, viteza de expansiune prezintă semne de încetinire. Impactul nu constă doar în scăderea de câteva procente într-un domeniu de nișă, ci în reducerea ritmului unui sector care contribuie, direct și indirect, la aproximativ 14% din PIB și care oferă unele dintre cele mai mari contribuții per angajat la bugetul de stat.
Efectele acestei stagnări se manifestă rapid în afara birourilor celor mai mari companii din România. În timp ce guvernul alocă doar 5% din achizițiile publice pentru soluții inovatoare și adopția inteligenței artificiale în firmele românești se oprește la un modesta 5,2%—ultimul loc din Uniunea Europeană—economia se confruntă cu riscul de a rămâne blocată într-un model de servicii la cost redus, din ce în ce mai expus la automatizare. Mai mult, presiunea fiscală accentuează un fenomen de migrație silențioasă. Specialiștii își păstrează prezența fizică în țară, însă lucrează la distanță pentru piețe externe, transferând valoarea adăugată în afara granițelor.
Într-un dialog oferit publicației Libertatea, Corina Vasile, director executiv al ANIS, evidențiază slăbiciunile existente în sector și prezintă posibile soluții inspirate din modelele Poloniei, Cehiei și Estoniei. Propune, printre altele, revizuirea achizițiilor publice, simplificarea proceselor de digitalizare, emiterea de vouchere pentru instruirea personalului și elaborarea unei agende naționale dedicate inovației.
Citește șiUn mecanic polonez a desfăcut bucată cu bucată cutia de viteze hibridă de pe Dacia și Renault. Ce a descoperit
Libertatea: În anii precedenți, Sectorul IT a fost considerat motorul principal al creșterii economice a României, însă în prezent trăim sub un climat de tăieri și presiune fiscală. Cum influențează aceste frâne economice viața de zi cu zi a românilor și ce riscăm dacă acest sector încetinește?
Corina Vasile, director executiv ANIS, subliniază că realitatea depășește aparențele inițiale. IT-ul nu se limitează la programatorii din birourile din București sau Cluj. Conform datelor, sectorul IT&C contribuie cu aproximativ 14% la PIB-ul României când se includ efectele directe, indirecte și induse, iar productivitatea forței de muncă în domeniu se situează cu 16% peste media națională.
Mai mult există un aspect pe care publicul nu îl percepe imediat: IT constituie cel mai mare aport la bugetul de stat pe angajat și ocupă poziția de prim exportator de servicii. Fondurile generate contribuie, în parte, la finanțarea pensiilor, a spitalelor și a școlilor. O încetinire a acestui sector se resimte în buget, afectând astfel serviciile publice.
IT prezintă o productivitate a forței de muncă cu 16% peste media națională, confirmându‑se ca unul dintre cei mai eficienți motoare economice. În anul precedent, domeniul a suportat taxe și costuri adiționale, asemenea restului mediului privat, care a acoperit deja o mare parte a ajustărilor fiscale. Fondurile alocate pentru personal, centre de dezvoltare și produse se realizează pe perioade anuale, nu pe trimestre. Când reglementările se modifică brusc, investitorul se întreabă simplu: de ce să investească aici și nu în altă parte?
Riscul real nu se limitează la o scădere de câteva procente. Conform analizei noastre „Stimulating the transition to a more innovative ICT industry in Romania”, dacă nu intervenim, rata anuală de creștere a sectorului ar putea scădea la aproximativ 2%, echivalentă cu restul economiei. Astfel, am pierde unul dintre pilonii care susțin creșterea economică, în momentul în care avem cea mai mare nevoie de el, în timpul crizei economice.
Libertatea: Când bugetul statului este strâns, investițiile în tehnologie sunt adesea primele tăiate. Cum convingem decidenții politici că digitalizarea administrației nu este o cheltuială opțională, ci cea mai rapidă metodă de a tăia risipa de bani publici și de a elimina cozile?
Corina Vasile: Cu cifre. Dacă nu ai un buget mare, cea mai bună opțiune este să îi pui acolo unde au cel mai mare factor de multiplicare. Raportul de competitivitate IMD din acest an recomandă pentru România, printre altele, o eficiență mai ridicată a cheltuielilor publice și sprijinirea companiilor în transformarea digitală.
administrația publică preconizează că prin implementarea inteligenței artificiale generative ar putea obține aproximativ 660 de milioane de euro de plusvaloare. Acest lucru ar permite funcționarilor să se elibereze de activități repetitive, să finalizeze dosarele în zile, nu în luni, și să reducă erorile și cozi de lucru.
Problema noastră constă în faptul că, până în prezent, am adoptat digitalizarea sporadic, de minister la
Costurile asociate tehnologizării constituie cele mai neflexibile dintre toate, deoarece fac parte din puținele categorii care se reflectă în buget. Ele sunt, de asemenea, cele pe care cetățeanul le experimentează în primul rând în ghișeu.
Libertatea: Pe măsură ce firmele din sectorul IT al României dezvoltă produse de ultimă oră pentru clienți internaționali, cetățenii români continuă să depună, deși în cantități reduse față de
Corina Vasile: Blocajul se datorează modului în care statul achiziționează aceste soluții. Ele există deja, iar companiile românești le livrează în continuare băncilor, spitalelor și administrațiilor din alte țări.
Regulile de achiziții publice au fost gândite, firesc, pentru produse și servicii deja cunoscute, cumpărate la un preț cât mai bun și cu un risc cât mai mic. Și se poate vedea și în cifre: România alocă doar 5% din bugetul de achiziții publice către soluții inovatoare, față de 9% media UE și 14% în Estonia.
Lipsa unui prim client îți privește de referințe; lipsa referințelor îți împiedică accesul la finanțare; lipsa finanțării te împiedică să crești. De aceea, numeroase firme românești de produse se retrag devreme și devin staruri pe piețe externe.
Libertatea: Inteligența artificială provoacă o mare îngrijorare în România. Un număr considerabil de persoane se tem că își vor pierde locurile de muncă. În context local, valul AI reprezintă fie o amenințare pentru piața muncii, fie o oportunitate de a accesa poziții mai bine plăt
Corina Vasile: Depinde în mare măsură de modul în care aplicăm inteligența artificială generativă. În prezent, nu putem afirma că o exploatăm pe deplin, deoarece în 2025 doar 5,2% din firmele românești au folosit cel puțin o soluție de inteligență artificială. Acesta reprezintă cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, unde media se ridică la 20%, în timp ce în Danemarca și Finlanda depășește 40%. Nu ar trebui să temem că inteligența artificială ne va prelua locurile de muncă, ci că vom rămâne în urmă.
În termen scurt se resimte această presiune. Se observă deja o reducere a posturilor entry‑level, iar firmele angajează mai puțini juniori. În cazul în care continuăm să oferim servicii la costuri reduse pentru activitățile pe care AI le automatizează primele, rivalitatea se deplasează dinspre alte state din regiune spre tehnologie în sine. În acel mediu nu avem posibilitatea de a obține succes.
Aceeași tehnologie poate fi, de fapt, un avantaj dacă o utilizăm ca levier de productivitate. Analiza noastră prevede că integrarea AI generativă ar putea genera pentru economie între 14-16 miliarde de euro anual, aproximativ 5% din PIB, pe o perioadă de zece ani. Prin intermediul AI, grupuri reduse pot produce mai mult, iar creșterea productivității se poate canaliza către servicii cu valoare adăugată superioară și la salarii mai ridicate.
Ce este de făcut pe mai departe? În primul rând, să pregătim oamenii pentru această schimbare, astfel încât să o poată folosi în avantajul lor. Punctul de plecare nu este încurajator: doar 30% dintre români au competențe digitale de bază, față de peste 60% media europeană. De aceea propunem decidenților să ofere vouchere de upskilling pentru angajați, pentru cursuri scurte care se încheie cu o certificare utilă direct în munca lor.
În al doilea rând, să sprijinim tinerii care abia pătrund pe piața muncii. În cazul în care AI reduce numărul de poziții entry‑level, statul ar putea susține pe temporar angajarea juniorilor, inclusiv prin acordarea de subvenții directe companiilor. Am investit ani de zile în formarea lor la universități, iar a le lăsa să se îndrepte către alte piețe ar constitui o mare greșeală.
Libertatea: Când ne uităm la vecini sau la alte state europene (cum ar fi Estonia sau Polonia), ce modele de succes au aplicat ele în vremuri de criză pentru a atrage investiții în tehnologie și ce ar putea copia România imediat, fără costuri uriașe?
Corina Vasile a subliniat că fiecare țară a folosit o strategie distinctă. Polonia se bucură de o piață internă vastă și, cel mai important, de o consistență remarcabilă: inițiativele de competitivitate se mențin în continuare, indiferent de schimbările politice. Cehia se caracterizează printr-o tradiție industrială profundă și printr-un stat fiscal mai previzibil. Estonia a valorificat statul ca principal client, transformându‑se în o Digital Nation. În contrast, noi lipsim de piața internă a Poloniei, de stabilitatea Cehiei și de disciplina Estoniei.
Vestea bună e că există o serie de soluții puse în aplicare de aceștia, care nu implică costuri neapărat mari.
În primul rând, statul poate deveni client pentru tehnologia dezvoltată în România. Instituțiile publice cumpără oricum, în fiecare an, soluții software: pentru ANAF, pentru spitale, pentru primării. O procedură de achiziție mai rapidă, care să le permită să testeze în proiecte-pilot soluții noi ale companiilor românești, ar oferi acestor firme un prim client și o referință pentru export, iar cetățenilor, servicii publice mai bune. Polonia a aplicat acest model prin programul GovTech Polska. Nu este nevoie de bani suplimentari; ar fi suficientă o utilizare mai eficientă a celor existenți.
În plus, un regim fiscal mai avantajos pentru veniturile din inovația creată în România. Mecanismul se numește IP Box și este aplicat în multe state europene: veniturile pe care o companie le obține dintr-un software propriu sau dintr-o invenție brevetată sunt impozitate cu o cotă redusă. Scopul este ca firmele să își dezvolte și să își păstreze proprietatea intelectuală în țară.
În mod contrar, fondurile publice sunt alocate exclusiv pe baza performanțelor obținute. În Cehia există inițiativa GAMA, care ajută antreprenorii să arate că o concepție poate evolua într-un produs funcțional. Sprijinul financiar se eliberează în faze, fiecare etapă fiind verificabilă: prototip, testare, proiect pilot și primul client. În cazul în care proiectul nu progresează, sumele nu mai sunt plătite. Costul total al programului a ajuns la aproximativ 111 milioane de euro în decursul a cinci ani. Mecanismul există deja; este necesară doar adaptarea la realitățile românești.
Libertatea: Forța principală a României a fost întotdeauna capitala umană de înaltă calificare. În lumina schimbărilor fiscale și a incertitudinii economice, ce măsură de risc există pentru un nou val de migrație a tinerilor din IT și ce măsuri putem adopta pentru a-l preveni?
Corina Vasile: Riscul e real, dar nu cred că va arăta ca valurile de acum 15-20 de ani. Specialiștii IT sunt una dintre cele mai mobile categorii de forță de muncă din lume. Azi nici nu mai trebuie să plece fizic. Pot lucra remote, din Brașov sau din Iași, pentru o companie din Amsterdam sau din SUA. Formal rămân în țară, dar valoarea pe care o creează se duce în altă parte.
În România există aproximativ 222.000 de profesioniști în domeniul IT. În contrast, Cehia deține 235.000 de specialiști, deși populația sa este de două ori mai mică. În țara noastră, acești experți constituie între 2,7 și 2,8% din totalul forței de muncă, comparativ cu media UE de aproape 5%. Nu putem permite pierderea oricărei părți.
Cei mai buni nu se mută doar pentru un salariu mai ridicat, ci pentru că acolo găsesc ceea ce lipsește în mediul lor: un spațiu unde pot planifica pe termen de câțiva ani fără a se îngrijora de eventualele modificări ale taxelor ce intră în vigoare la 1 ianuarie.
Se impun 3 condiții pentru a păstra sectorul. În primul rând, România trebuie să ofere oportunități profesionale superioare: centre de cercetare și dezvoltare, firme care produc propriile produse și startup‑uri cu acces la finanțare. În al doilea rând, sistemul fiscal al forței de muncă trebuie să fie previzibil și rezonabil. Taxa efectivă a muncii este ridicată, iar mulți contribuabili nu percep un echivalent în calitatea serviciilor publice. În al treilea rând, orașele trebuie să fie atractive pentru locuitori, cu transport funcțional, școli de calitate și spitale accesibile. Pentru un inginer experimentat și familia sa, aceste criterii cântăresc la fel de mult ca salariul atunci când aleg unde să își stabilească viața.
Libertatea: România a fost mult timp o piață puternică de outsourcing. Cum putem proteja companiile locale astfel încât să facem trecerea spre produse proprii, brevetate în România, care aduc valoare adăugată și taxe mai mari la buget?
Corina Vasile: În primul rând, să nu ne uităm la outsourcing ca la o problemă. E chiar fundația pe care putem construi. Ne-a adus joburi de înaltă calificare, reputație globală, generații de ingineri trecuți prin proiecte complexe și ne-a inserat în lanțurile de valoare europene și globale. Dar ce ne-a adus aici nu ne va duce neapărat mai departe. Nu mai putem concura în ceea ce privește costul, iar AI-ul pune și mai multă presiune pe prețuri și pe marje.
Companiile nu trebuie protejate de competiție, ci să se sprijine pe condiții ce le permit să obțină succes. În prezent, majoritatea valorii adăugate a sectorului provine din servicii, iar doar o parte din ea rezultă din produse proprii sau din proprietate intelectuală. Nu există o masă critică de antreprenori de produse. În ultimii 10 ani, singurul unicorn a fost UiPath.
Ce anume ne lipsesc concret:
Conform analizei noastre, dacă sectorul IT ar atinge volumul industriei poloneze prin sporirea elementului inovativ, România ar obține aproximativ 40 de miliarde de euro la PIB și aproape 295.000 de locuri de muncă în economie.
Libertatea: Avem la dispoziție fonduri europene masive pentru digitalizare și inovare. Din perspectiva ANIS, cât de mulți din acești bani ajung cu adevărat să schimbe ceva în economie și ce riscă să rămână doar pe hârtie din cauza birocrației și a lentorii politice?
Corina Vasile: România continuă să beneficieze de fonduri europene semnificative, însă nu este clar cât din aceste alocații se traduce într-o dezvoltare economică concretă. Există laboratoare inteligente și tablouri interactive achiziționate cu bani europeni, însă deseori lipsesc programele, cadrele didactice sau resursele necesare pentru a obține rezultate tangibile.
Lipsa abilității administrative de a valorifica concret aceste resurse pune în pericol viitorul. Suntem în fața unui nou plan financiar multianual al Uniunii, iar elementul esențial va fi Fondul European pentru Competitivitate. Există sute de miliarde de euro destinate inițiativelor inovatoare, însă distribuția se va face pe baza excelenței și a cooperării în consorții, fără a ține cont de criterii geografice. Fondurile alocate la nivel național vor fi gestionate conform modelului PNRR, cu jaloane și reforme de realizat.
România trebuie să propună inițiative robuste, realizate prin colaborare între autorități, firme, instituții academice și parteneri locali. Prezența noastră la Bruxelles în faza de negociere, când se stabilesc prioritățile, este la fel de crucială ca și participarea în momentul alocării. În perioada intermediară, putem modifica modul în care utilizăm fondurile deja disponibile: finanțarea trebuie să fie legată de performanțe reale, nu doar de depunerea unui dosar. Aceasta implică evaluări independente, întreruperea automată a inițiativelor care nu ating obiectivele în 2-3 ani și o transparență publică privind beneficiarii, sumele alocate și rezultatele obținute.
Libertatea: Se observă o diferență semnificativă între centrele tehnologice din București, Cluj, Iași, Timișoara și restul națiunii, unde absența competențelor digitale fundamentale este evidentă. Cum
Corina Vasile a subliniat că orașele Cluj, Iași și Timișoara s-au transformat în centre tehnologice datorită prezenței unor universități tehnice de calitate, a unei administrații locale înțelepte și a companiilor care au căutat talentele locale. În esență, totul se bazează pe oameni.
Extinderea acestui model la nivel național începe cu consolidarea educației fundamentale. Punctul de pornire este problematic: conform ultimelor rezultate PISA, publicate luna trecută, 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating pragul minim la matematică, comparativ cu media OCDE de 35%. În același timp, România înregistrează cel mai mare procent de tineri din UE care nu lucrează și nu urmează niciun tip de educație, atingând 19,2% în contrast cu media europeană de
Libertatea: În cazul în care ați putea aduce pe agenda Guvernului o singură inițiativă prioritară pentru 6 luni, menită să protejeze investițiile din IT și să aibă un impact direct asupra vieții cetățenilor, ce ar fi acea măsură?
Corina Vasile a subliniat că public și privat trebuie să colaboreze și să elaboreze împreună o agendă națională pentru inovare: un document concis și bine definit, ce conține priorități, obiective măsurabile și un calendar, la care universitățile să participe și pe care guvernul să o preia.
În primul rând, aceasta constituie prima recomandare a studiului pe care l-am realizat în acest an. Instrumentele de sprijin pentru inovare există; multe dintre ele au fost testate cu succes în țările vecine, dar rezultatele apar doar când sunt utilizate în mod coerent. Țările care au înregistrat progrese în ultimii ani, de la Polonia, Cehia și Estonia, au împărtășit un singur element comun: o direcție clară, menținută pe termen lung.
În cazul companiilor din IT, o astfel de programare aduce claritate: știu în ce direcție se îndreaptă națiunea și pot stabili planuri de investiții pe mai mulți ani. Pentru cetățeni, rezultatele sunt palpabile: locuri de muncă mai bine plătite, servicii publice mai bune și numeroase motive pentru tineri să-și dezvolte cariera în această țară.
Suntem gata să oferim sprijin. De la început, dispunem de studii, priorități și modele de bune practici din alte state, pe care le facem disponibile autorităților. Consider că este momentul ideal pentru o astfel de cooperare, întrucât se consolidează noul buget european, iar fondurile pentru competitivitate vor fi alocate proiectelor realizate în parteneriat.
COMENTARII / 0