Abonamentele pentru aplicații, platforme de streaming sau alte servicii online pot continua să genereze plăți lunare ori anuale chiar și atunci când utilizatorii nu le mai folosesc sau au încercat să le anuleze. În unele situații, consumatorii descoperă că opțiunea de dezabonare este dificil de găsit sau că firma le retrage în continuare bani de pe card. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) avertizează asupra unor astfel de practici, iar legislația oferă mai multe mijloace de protecție. Există însă diferențe importante între anularea abonamentului, blocarea plăților recurente și recuperarea sumelor deja încasate.
Primul pas pentru a întrerupe un abonament constă în examinarea termenilor sub care a fost semnat contractul și a modului de anulare disponibil. Pentru unele servicii, oprirea reînnoirii automate se realizează direct în contul utilizatorului, în timp ce alte abonamente se gestionează prin intermediari, cum ar fi magazinele de aplicații.
Ștergând simplu aplicația de pe telefon sau încetând utilizarea serviciului, nu se garantează anularea abonamentului. În același timp, eliminarea cardului bancar din cont nu asigură încetarea obligațiilor contractuale.
Citește șiCum arată bolidul cu motor V10 pe care șoferii ar trebui să-l conducă în genunchi. A fost creat de un inginer din Uruguay, școlit în Olanda
În cazul în care utilizatorul nu localizează opțiunea de anulare sau aceasta rămâne nefuncțională, acesta are posibilitatea să adreseze companiei o cerere în formă scrisă, solicitând încetarea abonamentului și suspendarea facturărilor ulterioare, în conformitate cu termenii contractuali și cu reglementările legale în vigoare.
Se sugerează ca cererea să includă detaliile esențiale pentru identificarea contului și o solicitare clară de anulare, evitând trimiterea datelor complete ale cardului bancar.
Consumatorii trebuie să păstreze mesajele trimise, răspunsurile posibile și capturile de ecran care atestă încercările de dezabonare. Aceste dovezi pot fi de ajutor dacă ulterior cer returnarea banilor, contestă o tranzacție sau depun o plângere.
Este necesară verificarea duratei contractului. În cazul abonamentelor încheiate pentru o perioadă determinată, dezactivarea reînnoirii automate nu implică neapărat încetarea imediată a serviciului sau restituirea sumelor deja achitate.
ANPC avertizează despre „capcanei abonamentelor”
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor atrage atenția, în Ghidul de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online, ediția 2026, asupra practicilor prin care consumatorii pot fi determinați să accepte abonamente pe care ulterior le anulează cu dificultate.
Instituția detaliază, printre altele, cazurile în care un serviciu este inițial gratuit pentru o perioadă de probă, însă ulterior devine un abonament plătit, iar utilizatorul se confruntă cu dificultăți în încercarea de a se dezabona.
ANPC definește acest fenomen ca
„capcana abonamentului și obstacolele în calea anulării unui serviciu”
, în secțiunea dedicată practicilor comerciale incorecte.
Conform ghidului, detaliile legate de perioada de facturare, procesul de anulare și termenul-limită pot fi ascunse în spatele unor linkuri complicate sau afișate cu caractere greu de citit.
În același timp, inscrierea într-un serviciu poate necesita doar câteva acțiuni simple, în contrast cu anularea, care obligă utilizatorul să treacă prin număr mare de etape, să localizeze butoane ascunse sau să contacteze
Aceste tipuri de metode apar în cadrul modelelor de design digital manipulator, denumite pe nume de dark patterns. Ele pot modela alegerile utilizatorilor prin felul în care sunt prezentate datele și opțiunile pe o platformă.
ANPC indică, de asemenea, cazurile în care utilizatorii se confruntă cu cereri repetate sau alerte persistente, care pot modifica modul lor de acțiune.
În funcție de circumstanțe, aceste metode pot fi evaluate din punct de vedere al reglementărilor privind practicile comerciale incorecte, inclusiv Legii nr. 363/2007.
În ciuda faptului că procedura de anulare complexă nu este automat ilegală, pentru a stabili dacă există o încălcare a legislației, trebuie analizat modul de prezentare a informațiilor, condițiile contractuale și efectele asupra deciziilor consumatorului.
iune 2026 marchează intrarea în vigoare a unor noi norme referitoare la anularea contractelor încheiate online.
La 19 iunie 2026, prin OUG nr. 18/2026, a fost introdusă o schimbare majoră în reglementările de protecție a consumatorilor. Noua dispoziție impune comercianților care încheie contracte la distanță printr-o interfață online obligații suplimentare.
Conform articolului 11¹, introdus în OUG nr. 34/2014, vânzătorii trebuie să ofere consumatorilor o opțiune prin care aceștia să poată exercita dreptul legal de retragere din contract.
Pentru a fi recunoscută, funcția trebuie să apară printr-un mesaj de tip „retrageți-vă din contract aici” sau printr-o formulare echivalentă, clară și neambiguită, și să fie ușor vizibilă și accesibilă.
De asemenea, aceasta trebuie să fie disponibilă pe tot parcursul perioadei legale de retragere.
Consumatorul trebuie să poată trimite, prin intermediul internetului, o cerere de retragere și să-și valideze alegerea printr-o funcție separată. Comerciantul se obligă să răspundă fără întârzieri nejustificate, furnizând o confirmare a primirii cererii, care să conțină data și ora exactă.
Noua obligație nu presupune că fiecare abonament poate fi întrerupt oricând, fără a se îndeplini condițiile contractuale.
Funcția facilitează exercitarea dreptului legal de retragere acolo unde acesta există. Încheierea unui abonament după expirarea perioadei legale de retragere constituie o procedură distinctă.
Ce măsuri poți adopta dacă firma îți împiedică anularea abonamentului?
O situație mai dificilă apare atunci când utilizatorul nu mai poate intra în cont, când serviciul nu indică abonamentul activ sau când comerciantul nu răspunde la solicitările de anulare. În astfel de cazuri, consumatorul poate contacta banca sau instituția financiară care a emis cardul și poate solicita informații despre posibilitatea blocării plăților recurente către comerciantul respectiv.
Instituții financiare diferite oferă opțiuni distincte: câteva permit suspendarea tranzacțiilor direct din aplicație, în timp ce altele solicită contactarea serviciului de asistență pentru clienți.
Pe pagina oficială de asistență, Revolut precizează că utilizatorii pot restricționa anumite plăți recurente sau pot interzice un comerciant, pentru a evita viitoare încercări de încasare.
În operațiunile sale, firma evidențiază diferența dintre blocarea plății și anularea contractului. Conform datelor publicate de Revolut, suspendarea unui abonament sau a unui comerciant în aplicație nu conduce la anularea abonamentului. Pentru a încheia serviciul, clientul trebuie să contacteze comerciantul.
Instituția, de asemenea, subliniază că unii comercianți ar putea încerca să colecteze fonduri utilizând un alt identificator, astfel încât închiderea unei anumite plăți nu garante
utilizatorul trebuie să ceară în mod independent anularea abonamentului și, dacă este cazul, să solicite blocarea viitoarelor retrageri de fonduri prin intermediul băncii.
Înlocuirea sau blocarea cardului nu trebuie privită ca singură modalitate sigură de a întrerupe abonamentului, deoarece obligațiile contractuale pot persista.
În ce fel poți obține restituirea banii deduse în urma anulării abonamentului
Consumatorul are posibilitatea de a cere restituirea fondurilor încasate de companie dacă aceasta continuă să facă retrageri după expirarea abonamentului. Este esențial să prezinte data la care a solicitat anularea, confirmarea primită, dacă există, și detaliile tranzacțiilor realizate ulterior.
În cazul în care problema nu este rezolvată, consumatorul poate solicita băncii investigarea plății și poate iniția, dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile, o procedură de contestare a tranzacției, cunoscută sub denumirea de chargeback sau refuz la plată.
procedură permite contestarea plăților efectuate cu cardul, respectând regulile schemei de card și ale instituțiilor implicate. Se poate aplica în diverse circumstanțe, printre care situația în care comerciantul persistă în a preleva fonduri după anularea valabilă a abonamentului sau în cazul în care serviciul achitat nu a fost livrat în conformitate cu termenii stabiliți.
Pe site-ul oficial ING Bank, clienții pot solicita verificarea unei plăți efectuate cu cardul de plată, chiar și în cazul abonamentelor anulate, dacă vânzătorul continuă să preia fonduri. Cererea poate fi inițiată direct din aplicația Home’Bank, accesând secțiunea „Rapoarte”, alegând tranzacția respectivă și apoi opțiunea „Am nevoie de ajutor”.
Conform datelor divulgate de ING, opțiunea de a refuza plata poate fi activată la scurt timp de 15 zile după ce tranzacția a fost realizată. Instituția sugerează să se ia legătura directă cu vânzătorul pentru a recupera suma, cu excepția cazurilor în care clientul nu recunoaște operațiunea.
Restituirea fondurilor nu este asigurată, deoarece cererea este evaluată pe baza probelor existente, iar vânzătorul poate furniza documente care să demonstreze plata.
Esențială este distincția dintre o tranzacție efectuată pe baza unui abonament în vigoare, chiar dacă clientul a uitat de existența acestuia, și o plată realizată fără autorizare sau după încetarea valabilă a contractului. În cazul în care o tranzacție este suspectată ca fiind neautorizată, clientul trebuie să informeze banca imediat, fără a aștepta cele 15 zile menționate în procedura obișnuită de refuz la plată.
Termenii de contestare a tranzacțiilor prin procedura chargeback pot varia în funcție de regulile în vigoare. Consumatorii trebuie să contacteze banca imediat ce detectează o plată pe care o consideră nejustificată.
În ce condiții banca trebuie să restituie fondurile în urma unei tranzacții neautorizate?
În România, legislația delimitează clar plățile autorizate de cele neautorizate. Conform articolului 173 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, dacă o tranzacție este neautorizată, furnizorul de servicii de plată trebuie să returneze banii imediat sau, cel târziu, până la finalul următoarei zile lucrătoare, odată ce a observat sau a fost informat despre operațiune.
Legea prevede excepții, printre ele fiind cazurile în care instituția financiară deține motive întemeiate de a suspecta o fraudă și transmite aceste motive, în scris, autorității competente.
După ce detectează o tranzacție, clientul trebuie să informeze banca fără întârzieri nejustificate pentru a beneficia de protecția legală.
Articolul 169 din aceeași lege prevede un interval maxim de 13 luni, începând de la debitarea contului, pentru a semnala o operațiune neautorizată sau executată incorect, cu excepțiile prevăzute de lege. Acest interval nu trebuie confundat cu termenii procedurii de chargeback.
De asemenea, chiar dacă un utilizator nu mai activează un abonament sau nu reține că a consimțit la reînnoirea automat, acest fapt nu transformă tranzacțiile în plăți neautorizate.
În cazul în care plata a fost realizată pe baza unui acord valid, recuperarea fondurilor depinde de termenii contractului, de drepturile consumatorului și de situația specifică.
În termen de 14 zile ai dreptul de retragere.
OUG nr. 34/2014 stabilește ca, în mod general, persoanele care semnează contracte la distanță au la dispoziție 14 zile pentru a se retrage, fără a fi nevoite să justifice alegerea. În ceea ce privește contractele de servicii, termenul de retragere pornește, în mod obișnuit, de la data încheierii acestora.
În ciuda acestui fapt, există o dispoziție esențială destinată cazurilor în care vânzătorul nu transmite clientului informația privind dreptul de retragere.
Conform articolului 10 al OUG nr. 34/2014, în lipsa furnizării de către companie a datelor obligatorii referitoare la acest drept, termenul de retragere se prelungeste, putând să se încheie la 12 luni de la expirarea perioadei inițiale de 14 zile.
În cazul în care datele sunt livrate în această perioadă extinsă, utilizatorul are la dispoziție încă 14 zile de la momentul recepționării pentru a se retrage.
Prevederea se aplică doar la contractele care dispun de dreptul legal de retragere. Legislația prevede, de asemenea, excepții, inclusiv pentru anumite servicii furnizate integral și pentru anumite categorii de conținut digital.
Dreptul de retragere poate fi anulat în anumite situații, când se încheie contracte de livrare a conținutului digital fără suport fizic, dacă serviciul a început după ce consumatorul a dat acordul explicit, a confirmat că este conștient de consecințele
Prin urmare, efectuarea unei plăți pentru un serviciu digital nu implică automat dreptul la rambursare completă.
Curții de Justiție a UE a emis o decizie referitoare la abonamentele de streaming.
În data de 9 iulie 2026, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o hotărâre în cazul C-234/25, privind abonamentele de streaming ale Sky Österreich.
Instanța europeană a examinat dacă un abonament de acest tip poate fi privit ca o simplă livrare de conținut digital, într-o situație în care comerciantul ar putea solicita o excepție la dreptul de retragere.
Curtea a decis că un serviciu de streaming, al cărui catalog se schimbă în mod continuu și depășește simpla disponibilizare constantă a unor materiale specifice, se încadrează în categoria servicii digitale. În această configurație, excepția aplicabilă anumitor contracte de livrare de conținut digital nu se poate activa în mod automat.
Hotărârea influențează modul în care se înțeleg drepturile consumatorilor care contractează astfel de abonamente online.
Cu toate acestea, această regulă nu presupune că orice abonament de streaming poate fi anulat la orice oră, cu rambursarea integrală a banilor
Reînnoirea automată a abonamentelor se consideră legală?
Automatizarea reînnoirii unui abonament nu constituie, în mod inerent, o interdicție. Totuși, firmele sunt obligate să asigure informarea consumatorilor și să respecte legislația ce reglementează clauzele contractuale.
OUG nr. 34/2014 prevede că, înainte ca un contract la distanță să fie încheiat, comerciantul trebuie să transmită detalii exacte despre preț, durata și condițiile de încetare a acestuia.
În cazul contractelor cu durată nedefinită sau care vor fi prelungite automat, consumatorul trebuie să primească informații privind condițiile de încetare.
În plus, legislația referitoare la clauzele abuzive interzice condițiile contractuale care, în opoziție cu cerința de bună credință, produc un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului.
O dispoziție care transformă într-o sarcină aproape imposibilă încetarea contractului sau impune condiții inechitabile poate genera probleme din punct de vedere al protecției consumatorilor. Totuși, caracterul abuziv trebuie să fie evaluat în funcție de contextul concret.
ANPC dedicat comerțului digital recomandă vânzătorilor să renunțe la interfețe ce influențează alegerile utilizatorilor, să explice cu transparență detaliile esențiale și să evite construirea de bariere artificiale în exercitarea drepturilor consumatorilor.
ANPC a înregistrat în 2025 mai mult de 40.000 de plângeri referitoare la activitatea de comerț electronic.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a înregistrat un număr semnificativ de plângeri din partea consumatorilor care se confruntă cu probleme în mediul online. Conform Ghidului de bune practici privind comerțul online, anul 2025 a adus la această instituție 40.093 de reclamații legate de activități online.
Principalele nemulțumiri raportate includ livrări întârziate sau inexistente, neîndeplinirea termenelor de returnare a banilor, produse deteriorate, lipsă sau neconformitate, și articole diferite de cele comandate.
plângerile se referă la activitatea de vânzare pe internet în întregime, fără a se limita doar la abonamente sau la tranzacții recurente.
În ce loc poți introduce o plângere dacă firma nu acceptă anularea abonamentului?
În cazul în care nu se poate soluționa situația direct cu compania, clientul are posibilitatea să introducă o plângere la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, în funcție de domeniul de competență al instituției în raport cu comerciantul.
Persoana afectată ar trebui să ia legătura inițial cu firma și să transmită în formă scrisă cererea de anulare a abonamentului, precum și solicitarea de returnare a eventualelor sume percepute fără justificare.
Conform Ghidului ANPC, consumatorii trebuie să explice clar problema, să prezinte documentele pertinente și să indice soluția dorită.
Reclamația poate fi susținută prin confirmarea abonamentului, termenii contractuali, extrasele corespunzătoare plăților contestate, corespondența trimisă companiei și probele privind încercările de anulare.
Reclamațiile pot fi trimise pe platforma electronică a ANPC.
În situații de conflict cu vânzători din alte state membre ale Uniunea Europene, Islanda sau Norvegia, utilizatorii pot solicita, în condițiile aplicabile, sprijinul Centrului European al Consumatorilor din România.
În cazul în care apar îndoieli privind utilizarea informațiilor cardului fără consimțământul deținătorului, acesta trebuie să ia legătura cu banca cu promptitudine pentru a asigura securitatea contului și a examina operațiunile efectuate.
Atunci când se constată semne de comiterea unei infracțiuni, autoritățile pot fi aduse la cunoștință și Poliția.
COMENTARII / 0