var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este setat la ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
Proprietatea top a obiectului ad este stabilită la ‘-1px’.
În script, proprietatea ad.style.height a fost setată la ‘1px’.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3895095″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/ce-au-descoperit-cercetatorii-dupa-ce-fragmentul-din-racheta-spacex-s-a-prabusit-pe-luna-norul-urias-detectat-de-un-telescop-din-chile-3895095″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}
După ce o componentă a unei rachete SpaceX a lovit Luna, un nor de praf s-a ridicat peste suprafața lunară, întinzându-se pe distanțe de zeci de kilometri. Această apariție, vizibilă doar pentru câteva minute, a oferit astronomilor indicii privind compoziția norului și urmele coliziunii.
Chile a oferit un observator care a captat semne ale coliziunii cauzată de o secțiune a rachetei SpaceX, care s-a ciocnit cu Lună în timp ce se mișca cu 8.690 km/h (5.400 mph), spune The Guardian.
Telescopul VLT al Observatorului European Austral (ESO) a observat „linii spectrale” (o reprezentare colorată a gazelor de sodiu și litiu) în norul de praf lunar ridicat în urma impactului.
Telescopul ESO a detectat aceste „amprente chimice” ale norului, care au rămas vizibile între cinci și zece minute, a declarat observatorul. Norul măsurase câteva zeci de kilometri, potrivit lui Carl Schmidt, astronom de la Center for Space Physics al Universității din Boston.
În coada de comenzi a googletag se adaugă o funcție care, la execuție, declanșează afișarea elementului identificat prin div-gpt-ad-1534428441003-0.
Benjamin Fernando, din Los Alamos National Laboratory din New Mexico, a susținut anterior că impactul ar putea oferi informații prețioase pentru viitoare studii seismice și pentru analiza
„riscurile generate de impactul deșeurilor spațiale artificiale”
. NASA își dorește să stabilească în curând o prezență umană permanentă pe Lună, iar acest lucru subliniază necesitatea unei cunoașteri mai aprofundate a deșeurilor orbitale lunare.
Coliziunea a avut loc în apropiere de linia terminatorului lunar, frontiera dintre zona expusă Soarelui și cea aflată în umbră. Similar cu alte incidente în care obiecte au lovit Luna, segmentul rachetei a generat un nor de praf lunar, care a fost temporar luminat de Soare pentru scurt timp, dar a fost greu de detectat cu ochiul liber de pe Pământ.
Mai mulți sateliți se aflau în orbita Lunii, dar niciunul nu se afla în poziția și momentul potrivit pentru a înregistra prăbușirea, care a avut loc miercuri, în jurul 6:35 GMT (9:35 ora României). Fragmentul de rachetă măsoara înălțimea unei clădiri cu cinci etaje și avea o greutate de 4 tone.
NASA, cu sonda Lunar Reconnaissance Orbiter, și Coreea de Sud, prin Pathfinder Lunar Orbiter, planifică să obțină fotografii ale zonei post-impact, care ar putea evidenția resturile rachetei, însă este posibil să treacă câteva zile până la primirea acestor date.
În ciuda altor aspecte, modul în care norul rezultat din impact a reacționat cu lumina Soarelui a oferit astronomilor indicii despre compoziția sa.
Se crede că gazul de sodiu identificat în spectru provine din solul lunar, în timp ce urmele de litiu ar putea proveni chiar din treapta rachetei, a spus Schmidt.
„Această observație nu a decurs perfect și este vorba despre o analiză preliminară, dar am vrut să împărtășesc rapid câteva informații, iar în timp vom putea spune mai multe despre aceste rezultate”, a declarat Schmidt.
Vehiculul de lansare Falcon 9 al firmei SpaceX, deținut de Elon Musk, a fost pus în zbor în ianuarie 2025, transportând două unități pentru aterizare pe Lună. Motorul său a revenit pe Pământ, însă treapta superioară a permanat în orbită pentru a împinge unitățile mai departe către destinație.
Treapta rachetei constituia doar una dintre zeci de mii de resturi de „gunoi spațial” care se află în orbita Pământului. Luna este frecvent impactată de deșeuri cosmice, printre care se numără meteoroizi. Impacturile generate de obiecte fabricate de om, însă, sunt mai puțin frecvente.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0