Cartea electronică de identitate stochează în cip informații personale, elemente biometrice și certificate digitale folosite pentru verificarea titularului, autentificarea online și semnarea documentelor. Noua tehnologie a generat însă întrebări privind protecția vieții private, păstrarea amprentelor și condițiile în care conținutul poate fi consultat, iar autoritățile au stabilit limite legale și mecanisme de securitate pentru accesarea acestuia.
Noua lege se aliniază standardelor europene ce se aplică documentelor de călătorie, iar accesul la datele sensibile este restricționat prin mecanisme criptografice.
Ce date se găsesc în cipul cărții electronice de identitate?
Citește șiDoi tineri din Oradea au luat argintul în SUA cu un proiect AI pentru cercetarea cancerului
Conținutul suportului electronic este stabilit prin Ordonanța de urgență nr. 97/2005, în forma în vigoare. Cipul păstrează datele personale înscrise și pe suprafața documentului, precum: numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, data nașterii, semnătura olografă, imaginea facială și codul numeric personal.
În versiunea electronică se adaugă, pe lângă prenumele părinților și locul nașterii, adresa de domiciliu din România sau, dacă este cazul, indicația „fără domiciliu în România”, precum și adresa de reședință. Domiciliul nu mai apare pe suprafața hârtiei modelului actual, ci este accesibil doar în format digital. Această dată, la fel ca și reședința, poate fi modificată de autoritatea competentă la cererea titularului, fără a necesita înlocuirea cărții.
Cipul include, de asemenea, certificatelor oferite gratuit de Ministerul Afacerilor Interne pentru autentificarea în sistemele informatice și pentru utilizarea semnăturii electronice avansate. După ce se produce documentul, deținătorul poate cere înregistrarea unui certificat pentru semnătură electronică calificată. Această procedură se efectuează contra cost de către un furnizor de servicii de încredere calificat, iar certificatul poate fi acordat exclusiv persoanelor cu capacitate deplină de exercițiu.
Care sunt date biometrice preluate?
cartea electronică de identitate conține elemente biometrice, printre care se numără fotografia facială și, dacă este cazul, imaginile de tipul impresiilor papilare ale a două degete. Conform Ordonanței, aceste informații sunt colectate exclusiv pentru a verifica autenticitatea documentului și pentru a confirma identitatea titularului.
În faza de verificare, informațiile biometrice obținute direct de la persoana care prezintă actul sunt puse în comparație cu cele stocate în cip. Această procedură facilitează confirmarea corespondenței între titular și datele biometrice înscrise în cartea electronică de identitate.
Odată cu finalizarea emiterea documentului, cum se gestionează amprentele?
Una dintre temerile majore legate de noul model se referă la stocarea amprentelor digitale într-o bază centrală. Conform datelor divulgate de Ministerul Afacerilor Interne, fotografiile amprentelor colectate în bazele de date de producție sunt eliminate automat imediat ce titularul obține cartea electronică de identitate, iar în cazul în care documentul nu este preluat, acestea dispar la expirarea unui interval de trei luni de la data programată de eliberare.
Autoritățile afirmă că metodele implementate împiedică orice posibilitate de a restabili parțial sau complet informațiile șterse.
Este posibil ca cipul să fie citit fără a se cunoaște titularului?
Cartea electronică de identitate se aliniază cu ISO/IEC 14443, standardul utilizat pentru cardurile fără contact. Conform Ministerului Afacerilor Interne, aceasta facilitează schimbul de informații între cip și un cititor compatibil fără contact fizic, la distanțe reduse și în medii securizate.
Protecția zonei principale a suportului electronic se realizează prin protocolul Basic Access Control. Pentru a accesa informațiile, se efectuează fie o citire optică a datelor din zona MRZ, fie se introduce manual un cod; în ambele cazuri, datele transmise între document și cititor sunt criptate.
- Zona MRZ, abreviere pentru „Machine Readable Zone”, este secțiunea documentului ce poate fi citită automat de aparate specializate;
- Numărul CAN, abreviere pentru „Card Access Number”, constituie un cod de șase cifre utilizat pentru a autoriza citirea cipului;
„Nu este posibilă citirea CEI fără știrea ta”, precizează Ministerul Afacerilor Interne în ghidul oficial privind codurile de acces.
În vederea autentificării într-un sistem informatic, deținătorul trebuie să introducă un cod PIN format din patru cifre. Pentru citirea datelor cu ajutorul unui dispozitiv electronic, este necesar să se acceseze zona MRZ sau să se introducă numărul CAN, alcătuit din șase cifre și tipărit pe document.
Amprentele digitale și fotografia facială optimizată pentru recunoaștere sunt stocate într-o zonă suplimentar securizată de protocolul Extended Access Control. Potrivit datelor difuzate de MAI, doar autoritățile guvernamentale desemnate — inclusiv poliția, autoritățile naționale de securitate și cele de imigrări — pot accesa această secțiune.
Motivul pentru care cartea electronică de identitate a stârnit controverse
Implementarea datelor biometrice a declanșat îngrijorări legate de protecția intimității și de condițiile în care aceste informații sunt adunate, stocate și accesate. Majoritatea întrebărilor se concentrează pe modul în care sunt conservate amprentele și fotografia facială, pe instituțiile autorizate să le consulte, pe posibilitatea citirii documentului fără consimțământul titularului și pe eventualitatea utilizării acestuia pentru localizarea unei persoane.
Data oficială explică însă granițele tehnice și juridice ale sistemului. Setul de informații stocate în cip, definită de OUG nr. 97/2005, nu include coordonate geografice sau istoricul mișcărilor. Documentul nu prevede o funcție de localizare, iar tehnologia contactless facilitează comunicarea cu un cititor compatibil doar la distanțe reduse și după îndeplinirea condițiilor de acces.
Ministerului Afacerilor Interne (MAI) afirmă că suportul electronic nu poate fi citit fără prezența titularului. În funcție de operațiunea aleasă, obținerea datelor presupune scanarea zonei MRZ, introducerea numărului CAN tipărit pe card sau utilizarea codului PIN. Informațiile schimbate între document și cititor sunt criptate, iar amprentele și fotografia facială beneficiază de protecție suplimentară și pot fi accesate doar de autoritățile guvernamentale desemnate.
Români pot opta pentru o carte de identitate fără cip.
Conform legislației, cetățenii care au atins 14 ani pot alege să dețină carte de identitate simplă. Aceasta nu include suport electronic și nu solicită amprentele digitale, deși oferă doar funcționalități limitate.
Versiunea simplă confirmă identitatea în România, însă nu poate servi ca pașaport pentru călătorii internaționale. În plus, nu oferă posibilitatea de a te autentifica pe sisteme informatice, de a semna documente digitale sau de a schimba domiciliul în mod electronic.
cip – Există această opțiune, care oferă posibilitatea de a alege pentru cei care nu doresc să dețină un document cu cip. Totuși, alegerea presupune abandonarea funcțiilor digitale și a utilizării cărții de identitate ca document de călătorie peste frontieră.
COMENTARII / 0