Cercetătorii au folosit un program de inteligență artificială pentru a genera noi secvențe genomice virale, neconforme cu orice virus natural identificat și destinate gazdelor particulare. Succesul marchează un avans promițător pentru evoluția medicală, dar generează și temeri privind utilizarea abuzivă, conform CNN.
În joi, cercetătorii au publicat rezultatele în revista Science. Ei susțin că secvențe genetice extrase din milioane de surse,
„din toate domeniile vieții”
Citește șiȘefa de la AI lăsată să doarmă în saună la un team-building și apoi demisă cere despăgubiri uriașe: „Colegii bărbați au consumat alcool, eu am fost singura concediată”
, au funcționat ca o bibliotecă lingvistică pentru AI-ul Evo, într-un mod asemănător cu modul în care ChatGPT și alte modele lingvistice se antrenează pe colecții extinse de texte existente.
Specialiștii de la Universitatea Stanford și de la Arc Institute, o organizație non-profit de cercetare din California, au recurs la inteligența artificială pentru a crea mii de variante genomice într-un context particular: un cadru în care o celulă bacteriană E. coli ar putea găzdui. Din mii de secvențe generate de AI, cercetătorii au sintetizat și evaluat aproximativ 300 în laborator, descoperind că 16 dintre ele erau virusuri viabile.
bacteriofage reprezintă noile virusuri; acestea atacă bacteriile, însă nu pot afecta oamenii.
Un virus generat de AI a surprins cercetătorii.
Conform studiului, colecția de secvențe genetice a permis algoritmului de inteligență artificială să „învețe constrângerile evolutive” ale genomurilor naturale. În același timp, cercetătorii au observat că unul dintre virusurile create prezenta o trăsătură „îndepărtată din punct de vedere evolutiv”.
Acest fapt indică faptul că inteligența artificială a creat variații pe care evoluția tradițională ar fi necesitat milioane de ani pentru a demonstra că există posibilitatea lor.
Testele au demonstrat că o combinație de noile virusuri a reușit să depășească rezistența la antibiotice la anumite tulpini de E. coli, în timp ce un
„amestec comparabil de bacteriofagi proveniți din surse naturale”
nu a reușit acest lucru.
„Acest lucru deschide o cale pentru generarea unor terapii cu bacteriofagi adaptabili și rezilienți împotriva agenților patogeni aflați într-o evoluție rapidă”, au scris autorii.
Această descoperire reprezintă o realizare științifică semnificativă, în special într-o perioadă în care cercetătorii se depând să lupte împotriva creșterii rezistenței la medicamente la bacterii precum E. coli.
“Descoperirea realizată este semnificativă”
a spus Jordi García Ojalvo, profesor de biologie a sistemelor de la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, într-un comentariu adresat Science Media Centre.
Totuși, nu apare fără rezerve.
Un semnal de avertizare a fost tras în cel mai scurt timp de către alți cercetători.
Într-un articol separat publicat în revista Science, medicii din cadrul Centrului John Hopkins pentru Siguranța Sănătății au subliniat că, deși această descoperire pare promițătoare pentru aplicațiile din științele vieții, ea generează și întrebări urgente legate de siguranța și securitatea biologică.
„Deși acest lucru este promițător pentru aplicațiile din domeniul științelor vieții, ridică de asemenea întrebări urgente privind siguranța biologică și securitatea biologică”
„Capacitatea de a compune genomuri virale folosind inteligența artificială generativă există acum; mecanismele de guvernanță necesare pentru a o direcționa în condiții de siguranță nu există”, au scris aceștia.
În cercetarea lor, oamenii de știință au tratat în mod explicit aspectele de securitate biologică – însă medicii de la Johns Hopkins au subliniat că aceștia
„se implică în problemele de siguranță biologică și securitate biologică într-un mod mai deliberat decât majoritatea dezvoltatorilor de modele puternice de inteligență artificială biologică”
.
E. coli a fost subiectul principal al noii investigații, iar cercetătorii s-au axat și pe un tip specific de virus incapabil să provoace infecții la oameni. În prezent, nu se poate determina cât de aplicabile sunt aceste rezultate la alte virusuri.
„Astfel de genomuri ar putea codifica noi agenți patogeni”
Scriitorii celui de-al doilea articol, care a contestat studiul privind crearea virusurilor, subliniază un sector extrem de periculos pe care îl consideră că nu trebuie urmărit: agenți patogeni ce atacă eucariote, capabili să provoace diverse infecții la om, printre care se numără malaria și unele infecții fungice cauzate de drojdii.
„Astfel de genomuri ar putea codifica noi agenți patogeni capabili să infecteze oameni, animale sau plante în moduri care nu pot fi controlate cu ajutorul măsurilor de contracarare existente”, au scris aceștia.
García Ojalvo afirmă că pericolul pentru securitatea biologică prezentat de această nouă cercetare este mai redus decât în cazul altor instrumente AI, în principal pentru că genomurile trebuie testate individual după concepție, iar rata de eficiență este scăzută, cu doar 16 virusuri viabile dintre sutele de mii generate.
Acesta susține că
„Este dificil să ne imaginăm că aceste modele ar putea genera automat genomuri viabile, «gata de utilizare»”
.
Imagine din articol: Kriscole / Dreamstime.com.
COMENTARII / 0