Potrivit concluziilor unui studiu recent publicat de astronomi joi și preluat de Associated Press, cometa interstelară care a avut o traiectorie aproape de planeta noastră în anul precedent își are originea, probabil, într-o regiune îndepărtată și extrem de rece a Căii Lactee, care nu și-a încheiat încă procesul de condensare într-un sistem solar distinct.
Este confirmat că Cometa 3I/Atlas reprezintă doar a treia entitate interstelară verificată și, în mare probabilitate, cea mai veche cunoscută până în prezent. Este remarcabil că oamenii de știință consideră că această cometă ar putea avea o vechime de aproximativ 11 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că ar fi de peste două ori mai veche decât Soarele nostru.
În urma unui studiu realizat cu ajutorul observatorului ALMA situat în Deșertul Atacama, Universitatea din Michigan a obținut noi informații despre cometa interstelară. Analiza a fost efectuată de o echipă de cercetători în perioada toamnei anterioare. Un grup de gheață care a rătăcit prin spațiu, fără să reprezinte o amenințare, a fost detectat vara trecută. Această descoperire a permis NASA și Agenției Spațiale Europene să direcționeze multiple telescoape spațiale către cometa, pe măsură ce aceasta se deplasa rapid în apropierea Marte în luna octombrie și atingea punctul cel mai apropiat de Pământ în luna decembrie.
Citește șiTrei elevi români au luat medalii de aur la olimpiada de Inteligență Artificială: „Trebuie să avem grijă cum o controlăm și cum o folosim”
În prezent, se află la o distanță considerabilă dincolo de planeta Jupiter, pe traiectoria sa de ieșire permanentă din sistemul solar, rămânând însă vizibilă exclusiv pentru experți. Locul său în sistemul solar se schimbă rapid.
Originea cometei 3I/Atlas a fost determinată cu ajutorul unui anumit izotop al hidrogenului, permițând oamenilor de știință să-i localizeze sursa.
Potrivit cercetătorilor, studiul recent publicat în revista Nature Astronomy dezvăluie că apa cometei conține cantități deosebit de mari de hidrogen greu, cunoscut și sub numele de deuteriu. Această descoperire conduce la concluzia că originea cometei poate fi atribuită unei regiuni cu temperaturi foarte scăzute, care a existat înainte de formarea stelei din sistemul său solar, mult mai departe de „vecinătatea” noastră cosmică.
Se crede că Soarele ar fi putut fi înconjurat de stele recent formate în perioada nașterii sale, însă steaua care a găzduit această cometă ar fi putut fi situată într-o zonă mai izolată, ceea ce ar fi rezultat într-o încălzire mai mică și condiții mai reci.
Originea exactă a cometei încă nu a fost determinată. Conform datelor obținute de Telescopul Spațial Hubble, dimensiunile nucleului său variază între 440 de metri și 5,6 kilometri. Viteza sa de deplasare este de aproximativ 220.000 km/h.
Studiul sugerează că Teresa Paneque-Carreno, una dintre autoare, consideră că îmbinarea acestor elemente ne poate da o imagine clară a condițiilor în care s-au format planetele în epoca primordială.
became
afirmă Teresa Paneque-Carreno coautoare a studiului ,, Punerea laolaltă a acestor piese de puzzle ne poate oferi o idee despre cum arătau condițiile de formare a planetelor în aceste timpuri timpurii .”
became
„Punerea laolaltă a acestor piese de puzzle ne poate oferi o idee despre cum arătau condițiile de formare a planetelor în aceste timpuri timpurii”
, potrivit Teresa Paneque-Carreno , coautoare a studiului .
final response:
Potrivit Teresa Paneque-Carreno, coautoare a studiului,
„Punerea laolaltă a acestor piese de puzzle ne poate oferi o idee despre cum arătau condițiile de formare a planetelor în aceste timpuri timpurii”
.
În 2017, un observator din Hawaii a detectat, cu ajutorul unui telescop, primul obiect interstelar care a pătruns în sistemul nostru solar, cunoscut sub numele de Oumuamua. Ulterior, 2019 a marcat sosirea unei comete denumite 2I/Borisov, care a fost identificată inițial de către un astronom amator din regiunea Crimeea, care a fost și cel care i-a dat numele.
COMENTARII / 0