Cum funcționează „phantom scam”: escrocheria care îți furi banii

Victima poate primi un mesaj, un apel sau o fereastră pop-up prin care este avertizată că telefonul ori computerul său ar fi fost infectat sau compromis, transmite Euronews. În unele cazuri, este afișat și un număr de telefon la care utilizatorul este îndemnat să sune urgent. La celălalt capăt al firului se află însă escrocii. Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai unui serviciu de suport tehnic și îi cer victimei să instaleze un program care le permite accesul de la distanță la dispozitiv. De aici începe partea cea mai periculoasă a schemei. Odată ce au acces la computer sau telefon, infractorii pot observa activitatea victimei și pot pregăti următoarea etapă a fraudei.

“Banca” acționează în cadrul scenariului

Un alt fraudator poate contacta victimă, de această dată afirmând că este un agent al unei bănci. Mesajul spune că un individ încearcă să-i fure fondurile și că trebuie să reacționeze prompt. În unele cazuri, numărul afișat pe telefon poate fi falsificat pentru a da impresia că apelul provine de la o instituție legitimă. Victima este îndemnată să se conecteze la contul său bancar pentru a confirma că fondurile sunt în siguranță.

Citește șiEconomedia: Noul portal ANAF va fi lansat parțial pe 26 noiembrie

Principalul obstacol constă în faptul că, în faza precedentă, escrocii pot monitoriza activitatea utilizatorului pe dispozitiv. Ulterior, se prezintă o soluție aparent salvatoare: transferul fondurilor într-un cont „sigur”. Acest cont nu există în realitate; este sub controlul infractorilor. În alte variante, infractorii conving victimele să achiziționeze criptomonede sau chiar lingouri de aur, susținând că acestea vor proteja economiile.

Ce factori explică atât de bună funcționare?

Planul nu se bazează neapărat pe compromiterea unui sistem digital. Scopul constă în manipularea subiectului. Escrocii elaborează un fir narativ în faze multiple, unde fiecare apel sugerează confirmarea informației anterioare. Timpul exercită presiune critică: victimă trebuie să creadă că, fără acțiune rapidă, va pierde fondurile. În anumite situații se implică chiar mai mulți impostori – de la „suport tehnic” la presupusul reprezentant al băncii sau al unei agenții guvernamentale.

Mai mult, inteligenței artificiale se extinde, ceea ce agravează situația. Cei care comit infracțiuni pot exploata informațiile publice pentru a crea profiluri ale victimelor, iar tehnologiile AI pot facilita reproducerea vocală și generarea de interacțiuni care par mai credibile.

Regula care poate preveni frauda

Există câteva semnale de alarmă care ar trebui să ducă imediat la închiderea apelului. Nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să îți muți economiile într-un cont „sigur” pentru a le proteja. De asemenea, nu este recomandat să instalezi programe de acces la distanță la solicitarea unei persoane care te contactează spontan și pretinde că există o problemă cu dispozitivul sau contul tău.

În cazul în care se suspectează că un cont bancar a fost compromis, verificarea trebuie să se realizeze în mod independent, apelând la banca respectivă și utilizând numărul oficial găsit pe site-ul instituției sau pe card.

O altă variantă:

„datoria fantomă”

Escrocheriile numite „phantom” nu se restrânge doar la presupusul hacker. O altă metodă se numește „phantom debt”, unde infractorii susțin că subiectul are o datorie veche sau chiar inexistentă. Pentru a induce plata, aceștia pot recurge la amenințări, presiuni și chiar la documente sau mesaje generate cu ajutorul modelelor de inteligență artificială.

În ambele cazuri, principiul rămâne identic: se exploatează frica și urgența pentru a împiedica victima să se oprească și să verifice dacă povestea este reală.

În rezumat: cum poți identifica o „phantom scam”?

Un contact neașteptat îți spune că ai o problemă gravă, fără să fi cerut ajutor. Ți se cere instalarea unui program de acces la distanță. Ți se impune să intri imediat în contul bancar. Ți se sugerează transferul banilor către un alt cont pentru „protecție”. Ți se solicită achiziția de criptomonede sau aur. Persoana pretinde a reprezenta banca, poliția sau o instituție guvernamentală

Dacă se materializează oricare dintre aceste condiții, cea mai sigură acțiune inițială constă în a închide conversația și a confirma situația printr-un canal autorizat.

• cineva te contactează fără să fi cerut ajutor și spune că ai o problemă gravă;
• ți se cere să instalezi un program pentru acces la distanță;
• ești presat să intri imediat în contul bancar;
• ți se spune să muți banii într-un alt cont pentru „protecție”;
• ți se cere să cumperi criptomonede sau aur;
• interlocutorul pretinde că reprezintă banca, poliția sau o instituție guvernamentală.