Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiSimplio3D lansează noua platformă 3D pentru configuratoare
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position este setat la ‘absolute’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3920155″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cum-o-lege-irlandeza-din-secolul-al-xvii-lea-protejeaza-marile-companii-din-sectorul-tehnologic-de-actiunile-colective-in-europa-3920155″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
lege irlandeză veche de 400 de ani și puțin cunoscută, împiedică inițierea de acțiuni colective în justiție împotriva marilor companii din sectorul tehnologic din Europa.
Un apel la googletag.cmd.push introduce o funcție care, la execuție, afișează un banner cu identificatorul div-gpt-ad-1534428397355-0.
De zeci de ani, consumatorii din Statele Unite se unesc pentru a da în judecată companiile, solicitând despăgubiri de miliarde de dolari pentru prejudiciile cauzate de o gamă largă de produse și servicii, de la tutun și petrol până la cumpărăturile online. Acum cinci ani, europenii au obținut drepturi similare de a iniția acțiuni colective la nivel continental împotriva corporațiilor, ca urmare a scandalului emisiilor „Dieselgate”, care a obligat producătorul auto german Volkswagen să încheie o înțelegere de peste 9,5 miliarde de dolari cu consumatorii americani, informează Politico.
Totuși, numeroși dintre cei mai importanți giganturi din domeniul tehnologic mondial, care dispun de mii
În același timp, Directiva UE din 2020 privind acțiunile reprezentative, care a deschis calea acțiunilor colective în întreaga Europă, stipulează că aceste acțiuni pot fi inițiate doar de organizații non-profit, care tind să se bazeze pe finanțare externă pentru a acoperi costurile uriașe implicate de confruntarea cu marile companii din domeniul tehnologiei.
Uniunea Europeană conține o singură țară. googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
În Uniunea Europeană, doar Irlanda adoptă această limitare, derivată din norme juridice medievale adoptate în 1634 în cadrul legii naționale. Acest cadru împiedică activiștii pentru drepturi să mobilizeze fonduri pentru a deschide noi litigii majore împotriva gigantilor din sectorul tehnologic.
În Irlanda există cinci organizații non-profit capabile să inițieze acțiuni colective pe baza noii directive; dintre acestea, trei – Consiliul Irlandez pentru Libertăți Civile, Noyb și Digital Rights Ireland – au demonstrat experiență în confruntarea cu marile companii din sectorul tehnologic.
Până în prezent, a fost inițiată o singură acțiune colectivă: Consiliul Irlandez pentru Libertăți Civile a demarat anul trecut primul proces de acest tip în Irlanda împotriva Microsoft, axat pe sistemul său de publicitate online. Aceștia au obținut finanțarea din bugetul general, alimentat de donații și subvenții filantropice.
„Pentru a începe un litigiu complex de acest tip în Irlanda, este nevoie de cel puțin 1 milion de euro în prima instanță. Nu putem deschide mai multe procese decât dacă autoritățile ne acordă posibilitatea de a colecta fondurile necesare”, a spus Johnny Ryan, directorul unității de aplicare a legii din cadrul Consiliului Irlandez pentru Libertăți Civile, evidențiind că organizația nu are resursele suficiente pentru a iniția alte acțiuni în justiție.
UE a impus ca organizațiile non-profit să coordoneze acțiunile colective, iar interdicția legii irlandeze privind strângerea de fonduri din surse externe a fost prezentată de el ca o „contradicție fatală” pentru europenii care caută despăgubiri de la marile companii din tehnologie.
Colectarea de capital pentru acțiunile legale împotriva gigantilor din sectorul tehnologic.
“Pentru a intenta un proces împotriva unei companii din sectorul Big Tech, este nevoie pur și simplu de o sumă enormă de bani”.
Gerard Rudden, un avocat din Irlanda, a afirmat că inițierea unui litigiu împotriva unei firme din domeniul Big Tech necesită doar o suma foarte mare de fonduri. El a colaborat cu activistul pentru dreptul privat Max Schrems, ajutându-l să depună în instanțele irlandeze două cazuri de referință împotr
„Este evident că acestea dispun de resurse nelimitate pe care le pot aloca litigiilor”, a spus Rudden referindu-se la firmele din sectorul tehnologic. „Este nevoie de mult timp, mult efort, mult personal și costă foarte mult să faci asta. Acest lucru are repercusiuni în toată Europa, deoarece, dacă finanțarea ar fi permisă, s-ar putea iniția în Irlanda o acțiune colectivă la nivel european împotriva Meta, Google, Microsoft sau oricărei alte companii. Dar, în acest moment, este pur și simplu imposibil, deoarece ar costa prea mult.”
Din ce proveniență derivă această interdicție?
Originea interdicției se bazează pe faptul că Irlanda a adoptat două concepte juridice din dreptul englez, denumite „maintenance” și „champerty”. Aceste concepte au rădăcini în Evul Mediu; legea irlandeză a secolului al XVII-lea, care le-a introdus, rămâne încă în vigoare astăzi.
„Maintenance” se referă la situația în care o persoană finanțează sau susține un proces fără a avea un interes direct, în timp ce „champerty” este o formă de „maintenance” prin care finanțatorului i se acordă o parte din eventualele câștiguri în schimbul finanțării procesului.
În anul 1967, în timp ce Anglia a anulat cele două infracțiuni, judecătorii din Irlanda au păstrat prohibiția asupra finanțării de la terți. Există câteva excepții, cum ar fi situația în care un proces beneficiază de donații caritabile din partea unor persoane care nu se așteaptă să primească o parte din eventual
„În curs de revizuire”
Un purtător de cuvânt al Ministerului Întreprinderilor, Comerțului și Ocupării Forței de Muncă din Irlanda, care a dorit să rămână anonim, a subliniat că Comisia independentă pentru reforma legislativă din Irlanda urmează să publice, în cursul acestui an, un raport privind oportunitatea reformării normelor respective. Modificarea legii ar fi o decizie care ar reveni Ministerului Justiției, a adăugat acesta.Ministrul irlandez al Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat că este „foarte ezitant” în privința introducerii finanțării de către terți în Irlanda, întrucât există riscul „comercializării justiției”, ceea ce ar putea duce la situația în care avocații sau alți finanțatori să încaseze o parte semnificativă din despăgubiri. Această dinamică a fost criticată de mult timp ca fiind cauza unei supraîncărcări a proceselor colective din SUA.
În momentul în care a transpus directiva UE în cadrul legislativului național, guvernul irlandez a introdus, de asemenea, o plafonare de 25 de euro pentru taxa de înscriere a consumatorilor individuali în cadrul unei acțiuni colective.
Johannes Caspar, ex-îndreptățitor al
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor din Irlanda a declarat că modul în care directiva este transpusă în legislația irlandeză are ca scop „consolidarea protecției consumatorilor prin asigurarea unor mecanisme de reparare accesibile și eficiente în cazul prejudiciilor în masă”, iar plafonul de 25 de euro are rolul de a respecta cerințele conform cărora taxele trebuie să fie „modeste și să nu descurajeze consumatorul să solicite reprezentarea într-o acțiune colectivă”.
În „săptămânile următoare”, se așteaptă ca guvernul irlandez să înceapă să scutească de taxele Curții Supreme (care se ridică de obicei la câteva sute de euro, în funcție de tipul și numărul de cereri depuse) organizațiile non-profit eligibile care se ocupă de cazuri de despăgubire colectivă, a spus purtătorul de cuvânt.
Comisia Europeană se află în „contact strâns cu toate statele membre, inclusiv Irlanda” și „evaluează” modul în care este pusă în aplicare directiva privind acțiunile colective, a declarat aceasta în răspuns la întrebările Politico. „În conformitate cu Directiva privind acțiunile colective, atunci când statele membre interzic finanțarea litigiilor de către terți, acestea trebuie să se asigure că costurile procedurilor nu constituie un obstacol pentru entitățile eligibile în exercitarea dreptului lor de a iniția o acțiune colectivă”, au precizat reprezentanții Comisiei.
COMENTARII / 0