Într-un sistem energetic pus sub presiune de consumul ridicat, producția regenerabilă variabilă și nevoia de investiții rapide, România are nevoie de noi capacități de producție, dar mai ales de soluții care să permită păstrarea și folosirea energiei atunci când este nevoie. Dan Tudose, de la e-acumulatori, explică de ce bateriile, de la marile sisteme BESS până la cele instalate la prosumatori, pot deveni o componentă esențială a sistemului energetic și cum stocarea, producția locală și comunitățile de energie pot fi integrate într-un model în care consumatorii și prosumatorii devin împreună o resursă de flexibilitate pentru rețea.
România se confruntă cu o criză energetică actuală și cu investiții subiective în domeniul stocării și al energiei regenerabile. În această situație, cât de esentială devine extinderea capacităților de stocare pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic? Ce riscuri implică continuarea dependenței majorității de gaze și de proiecte de amploare, cu implementare pe termen lung?
Dan Tudose: România trebuie să obțină cantități suplimentare de energie, însă prioritatea principală constă în abilitatea de a conserva și utiliza acea energie în momentele de necesitate.
Citește șiSpaceX: Starship atinge orbită după problemă motor, prima misiune orbitală
În decursul ultimilor ani, am implementat o cantitate considerabilă de energie fotovoltaică, inclusiv în rândul prosumatorilor. Însă dificultatea constă în faptul că mare parte a acestei energii se generează în timpul prânzului, când cererea este mai scăzută; în contrast, în seară, odată ce consumul crește și producția solară încetează, sistemul se vede obligat să recurgă la surse hidroelectrice, gazele naturale sau la importuri.
Stocarea soluționează perfect această problemă, permițându-ne să valorificăm energia acumulată în momentele cu surplus și să o utilizăm în perioadele în care este necesară.
Este esențial ca stocarea să nu fie considerată exclusiv ca proiecte BESS de dimensiuni imense. România necesită trei niveluri interconectate:
Stocare centralizată – baterii mari, de zeci sau sute de MWh, amplasate în punctele importante ale sistemului energetic. Acestea ajută la echilibrare, reduc congestiile și pot interveni foarte rapid.
Stocare distribuită – acumulatori plasati în întreprinderi industriale, centre de vânzări, zone industriale și puncte de încărcare. Aceștia atenuează vârfurile de consum la nivel local și pot converti utilizatorii de volum mare în surse de flexibilitate pentru sistemul electric.
Stocare descentralizată – numeroase baterii de dimensiuni reduse, amplasate la prosumatori. Fiecare dintre ele este mică, însă colectiv pot forma una dintre cele mai vaste „centrale virtuale” din România.
De exemplu, dacă 300.000 de prosumatori ar avea fiecare câte o baterie de 20 kWh, am avea teoretic 6 GWh de stocare distribuită. Aceasta este o capacitate enormă dacă bateriile pot fi coordonate inteligent și utilizate pentru reducerea vârfului de seară.
Avantajul principal constă în faptul că această rețea poate fi dezvoltată treptat și în timp scurt. Nu este necesar să așteptăm 7–10 ani pentru a finaliza o centrală de mari dimensiuni. În fiecare lună se pot instala mii de baterii noi în locuințe și firme, iar zeci de proiecte BESS independente, cu capacități între 100 kWh și 500 kWh, pot fi realizate.
Până la extinderea noilor capacități de energie regenerabilă, gaz poate fi utilizat pentru a asigura siguranța energetică, în special în perioade lungi în care producția din surse regenerabile este scăzută. Totuși, dacă combustibilul gaz este folosit pentru a produce seara cantitatea de energie regenerabilă pe care am avut-o în exces cu doar câteva ore în urmă, sistemul devine ineficient din punct de vedere economic.
Lipsa capacității de stocare ne poate conduce la repetarea problemelor existente: în timpul prânzului există un surplus de energie solară, pe care o comercializăm la prețuri foarte scăzute, iar în câteva ore următoare trebuie să importăm electricitate sau să activăm centrale pe gaze, unde prețurile sunt mult mai mari.
Prin capacitatea de stocare adecvată, aceeași energie poate fi păstrată și folosită în seară.
Prin urmare, planul energetic al României trebuie să se concentreze pe crearea unui sistem adaptabil.
regenerabile + stocare centralizată + stocare distribuită + baterii la prosumatori + hidro + nuclear + gaze pentru backup.
Într-un astfel de cadru, milioane de utilizatori și sute de mii de prosumatori nu mai reprezintă doar participanți la rețea. Împreună, aceștia pot constitui o sursă energetică la nivel națională.
Miza stocării este, în esență, foarte clară: profităm de energia ieftină când aceasta este disponibilă și evităm achiziționarea energiei scumpe în momentele de nevoie.
Tarifele diferențiate în funcție de intervalul orar sunt considerate un instrument important pentru flexibilizarea consumului. Cum funcționează acestea în practică și ce rol pot avea bateriile și alte soluții de stocare în reducerea facturilor și echilibrarea rețelei?
Dan Tudose spune că tariful diferențiat este un semnal economic, iar acest lucru reprezintă cheia.
Atunci când prețul energiei rămâne constant la orele 04:00, 14:00 și 20:00, utilizatorul nu găsește aproape niciun avantaj financiar pentru a „mute” consumul în altă perioadă a zilei sau pentru a achiziționa o baterie.
Atunci când diferența atinge o valoare semnificativă, modelul se modifică în felul următor:
preț mic → încarcă bateriilepreț mare → descarcă bateriile, adică piața începe singură să stimuleze flexibilitatea.
bateria poate oferi simultan mai multe tipuri de valoare: consumul propriu sporit, arbitrajul între orele cu costuri scăzute și cele ridicate, diminuarea puterii maxime contractate de către companii, funcția de rezervă și, prin intermediul unui agregator, servicii de flexibilitate sau de echilibrare.
UE urmărește această schimbare precisă către un model în care consumatorii pot genera, utiliza, depozita și comercializa energie, și pot intra în piețele energetice prin intermediul agregatorilor.
În contextul comunităților energetice, cum se combină producerea de energie regenerabilă, stocarea și
Dan Tudose: O rețea energetică atinge performanțe optime atunci când producția, consumul și depozitarea sunt orchestrate ca un singur mecanism, în loc să fie gestionate de zeci sau sute de utilizatori și producători autonomi.
Examinăm o comunitate formată din 100 de gospodării, mai multe IMM-uri, o instalare fotovoltaică de 1 MWp și o baterie comună de 2 MWh. Această baterie poate fi centralizată într-un singur punct al comunității sau capacitatea să fie împărțită între bateriile individuale ale consumatorilor și prosumatorilor.
Fluxul, dacă îl simplificăm, ar fi:
Energia solară este
și seara:
Bateriile stochează energia pentru a susține consumul comunității, iar rețeaua este utilizată doar pentru diferența de energie necesară.
În timpul prânzului, când panourile fotovoltaice generează cantități mari, energia este prioritizată pentru consumul local. Surplusul poate fi stocat în baterii. Doar partea care nu este utilizată și nu poate fi depozitată este direcționată către rețea externă. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) descrie „surplusul” comunității ca energia care rămâne după satisfacerea consumului membrilor și încărcarea unităților de stocare.
În seară, în loc ca toate cele 100 gospodării să achiziționeze simultan energie de la rețea, bateria începe să furnizeze energia acumulată în ziua anterioară.
Asta determină, din perspectiva externă, ca comunitatea să se prezinte mai degrabă ca o singură resursă energetică flexibilă decât ca 100 de sisteme separate. Nu este obligatoriu ca fiecare participant să dețină panouri și baterie. Aceasta reprezintă unul dintre avantajele majore ale acestui model.
O casă poate avea un acoperiș foarte bun pentru fotovoltaice, alta poate avea consum mare, un supermarket poate avea o baterie de 250 kWh, iar o fabrică poate avea consum flexibil. Comunitatea le poate combina.
Energia este adusă de producătorul/prosumatorul, flexibilitatea este asigurată de baterie, iar cererea este adusă de consumator.
Valoarea rezultează din coordonarea integrală a tuturor. Contoarele inteligente înregistrează atât producția, cât și consumul, iar energia este distribuită și facturată între membrii comunității.
Există două beneficii majore ale comunității energetice:
Energy sharing se numără printre bazele comunităților de energie și reprezintă, de asemenea, unul dintre cele mai greu de înțeles principii. Ce presupune, în practică, împărtășirea energiei între membrii unei comunități? Cum se desfășoară din perspectiva tehnică și comercială, ce contribuție aduc contoarele inteligente, operatorul de distribuție și furnizorii, și ce informații ar trebui să dețină un cetățean interesat să se alăture unei astfel de comunități?
Dan Tudose: În cadrul unei rețele energetice, în anumite momente, fiecare participant poate deveni net pozitiv sau net negativ.
Net pozitiv indică faptul că un membru generează mai multă energie decât consumă. De exemplu, o locuință dotată cu panouri fotovoltaice ar putea înregistra la prânz un surplus de 10 kWh.
Net negativ se referă la situația în care un membru consumă mai mult decât generează. De exemplu, un magazin, o locuință fără panouri solare sau o casă cu un consum intens pot înregistră, în aceeași perioadă, un deficit de 10 kWh.
Aceasta ilustrează valoarea efectivă a partajării energiei: în loc ca cel cu surplus pozitiv să transmită excesul în afara comunității, iar cel cu deficit să achiziționeze energie separat de rețea, comunitatea poate echilibra în mare măsură aceste două situații între ele.
În practică, membru net pozitiv produce energie suplimentară, care este direcționată către comunitatea de energie, iar aceasta o transmite către membru net negativ.
Când producția și consumul membrilor se armonizează mai bine, comunitatea se aprovizionează în cantitate mai mare cu energie locală și scade dependența de energia achiziționată din exterior.
bateria oferă încă o opțiune. În cazul în care, la un anumit instant, întreaga comunitate are un excedent net pozitiv și consumul local nu este suficient, acest surplus poate fi păstrat. În momentul ulterior, când comunitatea se transformă într-un net negativ, bateria poate acoperi o porțiune din deficit.
Prin urmare, optimizarea se realizează între două capete:
surplus mare → consum local → încărcare baterii → export doar pentru ce rămâne
deficit mare → producție locală → descărcare baterii → import doar pentru diferență.
Un EMS – Energy Management System – este un sistem inteligent de gestionare care poate ajusta continuu fluxurile energetice: poate transfera anumite consumuri către perioadele cu producție ridicată, poate încărca bateriile în momentul în care există un excedent, poate elibera energia atunci când prețurile sunt ridicate și poate determina când este cel mai profitabil să consume, să stocheze sau să exporțe energia generată.
Scopul unei comunități energetice bine gestionate nu constă neapărat în a rămâne permanent independentă de rețea, ci în a diminua cât mai mult diferența dintre netul pozitiv și netul negativ.
Pe măsură ce comunitatea reuşeşte să se menţină mai aproape de starea de echilibru, se obţine:
Fundamental, o rețea energetică încearcă să convertească sute de profiluri individuale, extrem de diverse, într-un profil energetic comun, cât mai echilibrat și mai predictibil.
În esență, partajarea energiei menține un echilibru între membrii săi, iar stocarea asigură armonia comunității în această perioadă.
Coaliția Energie Comunitară
În acest context se înscrie și activitatea Coaliției Energie Comunitară, lansată în 2025 ca prima coaliție dedicată comunităților de energie din România. Inițiativa reunește membri din sectorul energetic, organizații neguvernamentale, experți, autorități locale și cetățeni și urmărește să sprijine dezvoltarea comunităților de energie, inclusiv prin schimb de bune practici, informare și dialog cu autoritățile pentru un cadru legislativ favorabil. Printre membrii fondatori se numără Cooperativa de Energie, WWF România și Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Dacă doriți să formați o comunitate de energie, găsiți mai multe informații pe site-ul: Home – Comunitati de energie.
Acest articol este susținut de Coaliția Energie Comunitară
COMENTARII / 0