În ultimele 25 de ani, motoarele de la autoturisme au suferit transformări majore, devenind mult mai compacte. În trecut, era obișnuit să găsești sub capotă motoare de 2.0 sau chiar 4.0 litri, în timp ce astăzi, multe mașini moderne rulează cu motoare de 1.5 litri. Ce factori au generat această evoluție? Ce elemente au condus la micșorarea și ce ne rezervă viitorul în domeniul motorizării?
Motoare aspirate natural vs turbo
În finalul anilor ’90 și la începutul anilor 2000, majoritatea vehiculelor dispuneau de motoare aspirate natural. Acestea funcționau prin captarea aerului atmosferic, datorită mișcării spontane a gazelor care tind să ocupe orice spațiu disponibil.
Deși volumul de aer disponibil pentru motor era restricționat de presiunea atmosferică, acest lucru implica că forța pe care motorul o putea genera era proporțională cu dimensiunea cilindrilor săi.
Motoarele cu turbo au modificat radical această situație. Acestea recurg la un compresor propulsat de gazele de eșapament, astfel încât să introducă o cantitate crescută de aer în cilindri.
Prin utilizarea intercoolerelor care răcesc aerul comprimat, se previne încălzirea excesivă, ceea ce permite combustia unui amestec mai dens de aer și combustibil. Astfel, un motor turbo de cilindree redusă poate depăși performanțele unui motor aspirat natural cu cilindree mai mare.
Motorul X-Range C15, dezvoltat de Horse Powertrain, a fost prezentat la IAA München în 2025. Acest motor cu 1.5 litri este disponibil atât în versiune naturală, cât și cu turbocompresor, și generează o putere de 70 kW în configurația naturală, atingând 120 kW când este echipat cu turbo.
Mai redus, însă mai performant.
Chiar dacă la prima vedere se pare că motoarele de dimensiuni reduse se limitează la scăderea greutății vehiculului cu doar câteva zeci de kilograme, beneficiile lor sunt mult mai marcante. Un turbo nu doar generează putere suplimentară, ci și se dovedește semnificativ mai eficient decât un motor aspirat natural de putere egală. Cheia constă în diminuarea pierderilor de energie.
30% din energia totală a unui motor cu combustie internă este pierdută din cauza frecării, iar jumătate din această pierdere apare la contactul dintre pereții cilindrilor și pistoane.
Dimensiunea redusă a unui motor scade zona de contact și, ca urmare, pierderile de frecare. Prin urmare, un turbo de 1,5 sau 1,2 litri poate converti o cantitate mai mare de energie în energie utilă decât un motor aspirat natural de dimensiuni mai mari.
Un alt beneficiu al acestor motoare constă în faptul că asigură un compromis între eficiență și performanță. În activitățile cotidiene, un motor de dimensiuni reduse consuma mai puțin combustibil, iar în momentele în care este necesară o putere suplimentară, turboalimentarea își arată eficiența.
Astfel, un motor turbo de dimensiuni reduse poate fi cu 20–40% mai eficient în ceea ce privește consumul de combustibil comparativ cu un motor aspirat natural ce oferă aceeași putere.
Ce ne va aduce viitorul?
Cu toate acestea, nu se poate concluziona că motorii cu admisie naturală au pierdut pe deplin relevanța. În situațiile în care este nevoie de o livrare imediată a puterii maxime, de exemplu, tractarea sau urcarea de pe pante abrupte, acești motoare continuă să fie o opțiune viabilă. Motivul constă în faptul că turboalimentarea implică un anumit interval de răspuns, denumit „turbo lag”.
Chiar dacă există modalități de a diminua acest efect, precum hibridizarea sau aplicarea sistemelor anti-lag, anumite aplicații reale ar putea obține performanțe egale și un profil de emisii comparabil cu cel al unui motor aspirat natural, însă cu o complexitate mecanică mai mică.
Progresele tehnologice din prezent – de la sisteme de aprindere sofisticate la materiale cu performanță crescută și la metode inovatoare de răcire – favorizează sporirea eficienței motoarelor de dimensiuni reduse.
În contextul decarbonizării transportului global și al reducerii dependenței de combustibili fosili, cererea pentru motoare mai mici și mai eficiente este în continuă creștere.
COMENTARII / 0