Claudiu Cazacu a explicat în interviul acordat publicației Mediafax care sunt pariurile și obstacolele confruntării mondiale pentru dominația în sectorul inteligenței artificiale și motivele pentru care este crucial ca Europa, în special România, să nu rămână în urmă în construirea centrelor de date, adevărate „rafinării” acestei noi resurse prețioase.
Reporter: Centrele de date au devenit un subiect frecvent în spațiul public, de la politici publice la nivel național, european sau global, la luări de poziție ale industriei energetice sau planuri de investiții. Care este de ideea de bază, de ce sunt importante centrele de date, pe înțelesul oamenilor?
Claudiu Cazacu afirmă că sistemele de inteligență artificială (AI) vor transforma interacțiunile noastre, în special în zonele urbane, cu furnizorii de produse și servicii. De la comanda de mâncare sau a ingredientelor necesare, la organizarea unei vacanțe, efectuarea cumpărăturilor sau determinarea traseului optim între două locații, acestea reprezintă doar câteva dintre posibilitățile generate.
Categoriile de utilizare sunt diverse. Agenții pot fi folosiți și de către angajați din companii pentru sarcini specifice, dar și grupați într-o suită, după abilități, schimbând radical modul în care se desfășoară munca la birou. Și, dacă în prezent vorbim mai ales de mediul digital, trecerea lor în lumea fizică, sub forme diferite de roboți, fie ei umanoizi sau cu variante adaptate sarcinilor, este pasul următor.
Inteligența artificială va constitui motorul vital, iar noile fabrici, denumite și „rafinării”, reprezintă centrele de date. Dacă aceste facilități nu se extind, capacitatea modelelor inteligente de a răspunde la întrebări, de a dezvolta raționamente complexe sau de a automatiza sarcini va atinge rapid limita de performanță. În același timp, resursele necesare pentru construirea și operarea acestor centre sunt considerabil mari, măsurate în capitală și energie.
Reporter: Ce implică dezvoltarea de centre de date în ceea ce privește costurile și consumul de energie?
Claudiu Cazacu a estimat că un centru de date cu putere de 1 GW ar consuma anual 8,76 TWh. La costul de 0,092 USD/kWh, specific pentru sectorul industrial din SUA, această consumare ar genera cheltuieli de 805,9 milioane de dolari pe an.
În Europa, la nivelul industrial, prețul energiei se stabilește la 0.1837 EUR/kWh, deși există diferențe marcante: Finlanda reprezintă cea mai ieftină opțiune, în timp ce Irlanda este cea mai scumpă; astfel, costul total al facturii de energie ar ajunge la 1.609,2 milioane de EUR.
În Statele Unite, construirea unui centru de calcul cu capacitate de 1 GW ar costa aproximativ 5 miliarde de dolari. Costurile de operare, influențate de prețurile mai ridicate ale energiei, sunt semnificative, iar acestea au stimulat strategiile de investiții în regiunile nordice, unde energia este mai competitivă comparativ cu cea din Statele Unite.
Google a încheiat un acord pe 22 de ani pentru achiziționarea unei jumătăți din energia generată de centrala nucleară finlandeză Loviisa, contribuind la investițiile totale în Finlandă
Reporter: În esență, ce diferențe există între modul în care SUA și UE abordează și evoluează în raport cu centrele de date?
Claudiu Cazacu: În Statele Unite, strategia este ghidată de cerințele gigantilor din AI, denumiți și hyperscaleri, care trebuie să trateze cantități colosale de date, fie prin centrele lor proprii, fie prin facilități închiriate de la alți furnizori.
Suma totală a investițiilor se estimează la 700 de miliarde de dolari în acest an și la 1 000 de miliarde de dolari în anul următor. Extinderea poate fi limitată mai devreme dacă rezidenții se opun construirea de centre de date în apropiere sau dacă resursele energetice intervin cu mai multă intensitate.
În Europa, o inițiativă la nivelul UE alocă 10 miliarde EUR și prevede deblocarea a cel puțin 20 de miliarde EUR suplimentare. Aceste fonduri pot fi utilizate, însă, pe parcursul mai multor ani. Asociația europeană a centrelor de date, EUDCA, estimează că investițiile totale vor ajunge la 25-26 miliarde EUR pe an în medie până în 2031.
„Prețul ridicat al energiei electrice în multe dintre țările europene limitează competitivitatea continentului în cursa cu SUA”
Reporter: Ce avantaje, sau, în schimb, dificultăți există pentru UE?
Claudiu Cazac spune că Europa se află mult în urmă față de SUA, investind cu sume de 20-30 ori mai mici. Procesul de autorizare, care presupune toate conexiunile de putere electrică necesare, și prețurile ridicate ale energiei electrice în numeroase țări europene, limitează competitivitatea continentului în competiția cu SUA.
Pe de altă parte, Comisia Europeană propune un sistem de evaluare pentru a furniza date clare privind consumul de apă și energie. Mărimea totală a pieței și metodele de transparență sugerate scad rezistența publică față de centrele de date din Europa comparativ cu cele din SUA.
Europa, însă, depinde de furnizori externi pentru „inima” fabricilor de AI, procesoarele grafice (GPU) și alte echipamente de ultimă generație instalate în centrele de date performante.
Inteligența artificială AI deține capacitatea de a remodela structurile de putere la nivel global. Europa dispune de avantaje proprii, cum ar fi calitatea cercetătorilor și amploarea și diversitatea datelor ce pot alimenta modelele AI, însă este necesară atingerea unui prag minim de dimensionare și eficiență economică pentru a fi cu adevărat exploatate.
„Black Sea AI Gigafactory ar fi un proiect care ar aduce beneficii majore”
Reporter: Cum se situează România în acest nou domeniu, ce acțiuni întreprinde în prezent și ce măsuri ar trebui să adopte pentru a nu rămâne în urmă față de alte țări?
Claudiu Cazacu: În România, capacitatea instalată în infrastructura de date se apropie de 0,1 GW, iar cea mai mare parte reprezintă putere tradițională, fără a fi orientată spre AI.
În anii ce urmează, numărul de centre de date susținute de fonduri private ar putea crește de două ori. La Afumați se află în proces de autorizare un centru cu putere de 42 MW.
În cadrul proiectului Black Sea AI Gigafactory, un plan național pentru un centru de date de amploare, care prevede 20
Contribuția națională aferentă primei faze, în valoare de 200 milioane de EUR, nu a fost ratificată, iar termenul limită este 12 noiembrie 2026. Proiectul ar putea genera avantaje semnificative, în condițiile în care se identifică resursele necesare și se consolidează voința de gestionare a administrației.
Având o bază solidă datorită infrastructurii de comunicații și a capitalului uman, România trebuie totuși să învingă o provocare majoră. Cursa evoluției tehnologiilor noi este foarte rapidă și a început deja. Pentru a valorifica oportunitățile, România trebuie să investească masiv în energie, în producție, stocare și transport. Inițiativele private ar fi stimulată în principal de un preț competitiv al energiei electrice.
Inițiative de amploare, cum ar fi cele dedicate gigafabricilor de AI, susținute de capitalul european, ar promite un avans semnificativ, poziționând țara în centrul tehnologic al viitorului. În acest context, însă, cheltuielile operaționale vor stabili eficiența producției în aceste fabrici de inteligență, fiind esențială pentru competitivitatea economică a decadelor ce urmează.
COMENTARII / 0