var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
Se atribuie proprietății top a obiectului ad valoarea ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3871357″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/de-la-un-liceu-din-buzau-la-cern-povestea-romancei-implicate-in-proiectul-care-ar-putea-dezvalui-secretele-materiei-intunecate-3871357″,”fullCatPath”:”/stiri”}
O femeie româncă se află în cadrul grupului ce actualizează experimentul CMS (Compact Muon Solenoid) și contribuie la realizarea unei părți cruciale a nucleului detectorului de particule din CERN, în contextul inițiativei High-Luminosity Large Hadron Collider (HL-LHC). Acest detector acționează ca o cameră foto tridimensională de dimensiuni imense, fiind capabil să înregistreze până la 40 de milioane de coliziuni pe secundă, cu intenția de a explora fenomene fundamentale ale fizicii, inclusiv bosonul Higgs și materia întunecată.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); });
Conform Agerpres, Cristina Andreea Alexe a terminat studiile la Colegiul Național „B.P. Hasdeu” din Buzău, unde a găsit interesul pentru fizică și știință. Mai târziu, a continuat parcursul academic la University of Manchester, în Marea Britanie, unde a urmat un program combinat de licență și masterat în fizică teoretică.
În anul 2022 a demarat studiile doctorale în fizica particulelor la Scuola Normale Superiore din Pisa, Italia, susținută de fonduri europene, și a intrat în rândurile experimentului CMS de la CERN.
Cristina-Andreea Alexe. Foto: contul de Linkedin. Modul în care Universul este investigat la CERN
„Legătura mea cu CERN a început în 2022, atunci am început doctoratul în fizica particulelor la Scuola Normale Superiore di Pisa (Italia) şi am devenit membru al experimentului CMS de la CERN. Mă ocup cu analiza datelor şi interpretarea lor pentru a afla informaţii despre Univers.
Îmi pare rău, dar fragmentul pe care l‑ai furnizat pare a fi cod JavaScript și nu un paragraf de știri. Te rog să ne trimiți textul corect din articol pentru a putea efectua paraphrasing-ul solicitat.
Mai exact, împreună cu un grup internaţional de cercetători, am măsurat cât cântăreşte particula fundamentală pe nume bosonul W. Este particula care face posibile interacţiunile nucleare. A-i măsura masa cu mare precizie înseamnă să punem la încercare cele mai bune explicaţii pe care teoreticienii le au despre cum funcţionează lumea mai mică decât un nucleu de atom, reprezentate matematic de Modelul Standard.
Rezultatul a fost că, într-adevăr, Modelul Standard este corect în privinţa masei lui W. Este remarcabil că putem trage astfel de concluzii, având în vedere că măsurătoarea noastră are o eroare de ordinul 10 la minus 26 kg. Încă din copilărie am fost fascinată de ştiinţă şi cunoaştere, deci faptul că am ajuns să lucrez cu astfel de noţiuni este un vis împlinit”, a declarat, pentru Agerpres, Cristina Andreea Alexe.
În ultima parte a lunii iunie, CERN a suspendat funcționarea Marelui Accelerator de Hadroni (LHC) pentru a efectua o modernizare semnificativă, esențială pentru transformarea sa în High‑Luminosity Large Hadron Collider (HL‑LHC), o variantă ce va genera un număr considerabil mai mare de coliziuni proton‑proton.
„A fost o oprire planificată de CERN cu mult timp înainte. Acest moment marchează finalul celei de-a treia perioade de folosire a acceleratorului pentru preluarea de date.
Începând cu anul 2010, când LHC a generat primele date, atât acceleratorul, cât și experimentele nu au suferit modificări semnificative. Acum însă, s-a deschis oportunitatea unor modernizări majore, iar LHC va fi închis până în 2030, perioada în care vom reface atât mașina, cât și experimentele CMS și ATLAS.
LHC constă într-un tunel circular de 27 de kilometri, aflat la graniţa dintre Elveţia şi Franţa. Aici accelerăm protoni până aproape de viteza luminii, apoi îi ciocnim pentru a studia ce particule noi se formează. Acestea lasă urme în detectoarele CMS şi ATLAS, care funcţionează ca nişte camere foto uriaşe, capabile să sorteze aproximativ 40 de milioane de imagini pe secundă. Astfel a fost descoperit bosonul Higgs în 2012”, explică cercetătoarea.
Contribuția româncei la modernizarea experimentului CMS
În anii ce urmează, Cristina Alexe se va implica în reabilitarea detectorului CMS, considerat unul dintre cele mai sofisticate aparate științifice realizate vreodată.
„Contribuţia mea va fi în renovarea experimentului CMS, care va trebui să facă faţă unei cantităţi de date nemaiîntâlnite până acum şi să fie rezistent la niveluri foarte ridicate de radiaţie.
În cadrul proiectului, voi ajuta la fabricarea unei părți centrale a detectorului, unde particulele generează semnale electrice, și voi susține dezvoltarea algoritmilor ce vor reconstrui cu precizie traiectoria particulelor în interiorul detectorului.
În cadrul experimentului CMS, numărul cercetătorilor depășește 6.000. Cunoașterea faptului că o instituție de talia CERN există și faptul că oameni din atâtea țări colab
Obiectivul inițiativei
Cristina Alexe a coordonat, pe parcursul anilor, sesiuni și expoziții în instituțiile de învățământ secundar din județul Buzău, având ca scop informarea elevilor despre fizică, activitățile de cercetare și opțiunile de carieră.
„Până acum, toate sesiunile pe care le-am ţinut au fost în şcoli şi licee. Vorbesc despre ştiinţă, dar şi despre comunicare, social media şi orientare profesională.
Îmi transform activitatea într-un sentiment de responsabilitate civic și de respect față de generațiile viitoare, iar reacțiile primite au depășit întotdeauna așteptările mele. Într-o anumită ocazie, am vorbit în fața unui amfiteatru cu 200 de elevi. Nu voi uita niciodată cum au umplut sala cu aplauze și au fluierat la final.
Cu siguranță, intenționez să mențin colaborările cu instituțiile de învățământ din Buzău, iar în prezent mă străduiesc să extind inițiativa printr-un parteneriat interjudețean”, spune ea.
Provocarea majoră: materia întunecată
acceleratorului îmbunătățit ar putea oferi cercetătorilor oportunitatea de a obține răspunsuri la unele dintre cele mai cruciale întrebări din fizică, inclusiv cele legate de materia întunecată.
„Sunt nerăbdătoare să văd datele pe care le vom colecta în noua eră, pentru că din 2010 până acum am analizat doar aproximativ 10% din tot ce va putea produce LHC până la închiderea sa din 2040.
Prin acumularea unui volum uriaș de date, vom putea examina cu o precizie sporită bosonul Higgs și vom putea detecta semnale complet noi, foarte slabe, care ar putea proveni din materia întunecată.
Puțini știu că la CERN a fost creat World Wide Web, iar acesta a fost pus la dispoziție gratuit pentru întreaga lume. Aceasta reprezintă esența: cercetarea fundamentală, finanțată din fonduri publice, produce tehnologii ce îmbunătățesc viața oamenilor.
Astăzi, CERN contribuie inclusiv la dezvoltarea terapiei împotriva cancerului cu protoni, iar toate rezultatele ştiinţifice pe care le publicăm sunt gratuite şi accesibile oricui”, a conchis Cristina Alexe.
Acceleratorul se va readuce în funcție în anul 2030.
În următorii patru ani, componentele esențiale ale acceleratorului vor fi modernizate pentru a permite un număr mult mai mare de coliziuni între protoni și pentru a explora mai profund misterele Universului. Noul accelerator, HiLumi-LHC, este programat să intre în funcțiune în iunie 2030.
CERN a emis, cu puțin timp înainte ca instalația să fie oprită, un mesaj simbolic pe pagina dedicată acceleratorului:
„La revedere, LHC, îţi mulţumim pentru toate coliziunile! Începem acum drumul către HiLumi LHC.”
Scriptul adaugă o funcție în coada de comenzi a googletag care, la execuție, afișează unitatea publicitară identificată prin div-gpt-ad-1534428473535-0.
COMENTARII / 0