Descoperire șocantă pe Marte: roverul Perseverance confirmă semne de viață în trecut

Studiul publicat în Science Advances pe 24 iunie a scos la iveală descoperirea de către roverul NASA Perseverance a unei forme de carbon macromolecular în compoziția rocilor de pe Marte. Această descoperire vine să consolideze teoria potrivit căreia viața ar fi putut exista pe Planeta Roșie, după cum informează Space.com.

Descoperirile efectuate de roverul Perseverance au scos la iveală prezența unui carbon complex în compoziția a două tipuri de argilă de pe Marte, găsite în craterul Jezero, același loc unde au fost identificate anterior indicii ale unei posibile vieți antice.
Lucrarea care descrie aceste observații arată că oamenii de știință consideră că acest carbon complex macromolecular ar putea include dovezi ale existenței unei vieți microbiene străvechi în același material sedimentar.

Măsurătorile a două argile arată sute de detecții organice, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai robustă detectare organică din craterul Jezero

Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov

, potrivit sursei citate de Agerpres.

O descoperire recentă confirmă faptul că roverul Perseverance a făcut o nouă descoperire importantă pe Marte, după ce a depistat anul trecut ceea ce putea fi considerat drept cea mai puternică indicație a existenței unor posibile biosemnături, adică indicii ale vieţii.

Viața pe Pământ se bazează în principal pe carbon, toate organismele vii fiind formate din macromolecule organice complexe, a explicat Ashley Murphy, cercetătoare la Institutul de Ştiinţe Planetare, într-un interviu acordat Space.com.

„Carbonul este principalul element constitutiv al vieţii pe Pământ, iar toate fiinţele vii sunt alcătuite din macromolecule organice complexe”

, a adăugat ea.
Pe planeta noastră, carbonul macromolecular se găseşte frecvent în roci extrem de vechi şi, în anumite situaţii, reprezintă singura urmă organică a existenţei vieţii microbiene în trecut.

Marte ar fi putut avea caracteristici asemănătoare cu Pământul, după cum afirmă Murphy, ceea ce ne face să anticipăm descoperirea de în vechile roci marţiene. În prezent, cercetătorii sunt în căutarea acestor pe Marte şi alte corpuri planetare, scopul fiind determinarea existenţei ingredientelor chimice şi a necesare pentru viaţă.

„Întrucât Marte ar fi putut fi mai asemănător cu Pământul”, a adăugat Murphy, „ne putem aştepta să găsim (carbon macromolecular) şi în roci marţiene vechi, aşa că suntem în căutarea acestor macromolecule organice pe Marte şi pe alte corpuri planetare pentru a determina dacă ingredientele chimice necesare şi condiţiile de mediu pentru a susţine viaţa au existat vreodată acolo”.

Perseverance a aterizat pe suprafața lui Marte în 2021, în interiorul craterului Jezero, o formațiune geologică vastă care, potrivit cercetătorilor, ar fi putut găzdui un lac în trecut, posibil și viață. Acest crater a reprezentat o alegere strategică, deoarece oamenii de știință considerau că ar putea furniza unele dintre cele mai concludente dovezi privind existența vieții pe Marte în trecutul îndepărtat. Până în prezent, după ce Perseverance a parcurs o distanță echivalentă cu un maraton pe Marte, rezultatele obținute confirmă aceste predicții inițiale.

O echipă de cercetători, sub conducerea lui Murphy, a efectuat un studiu nou, folosind spectrometrul SHERLOC de la bordul roverului Perseverance, un instrument care se bazează pe tehnologia laser pentru a determina compoziția chimică și minerală a unor zone sau obiecte specifice. Acest dispozitiv a permis cartografierea distribuției substanțelor organice prezente în structura unor argile individuale. În urma investigației, s-a descoperit că două tipuri de argile conțin carbon organic în interiorul lor.

În plus, aceste argile bogate în carbon au fost identificate în aceeași locație unde, anul trecut, a fost descoperită o posibilă biosemnătură într-o rocă sedimentară de pe Planeta Roșie. Oamenii de știință consideră că această descoperire anterioară, împreună cu noile rezultate, constituie cea mai puternică dovadă că viața ar fi putut exista în trecut pe Marte, în perioada sa timpurie. O rocă denumită acum „Cheyava Falls” prezintă pete de leopard caracteristice.

Conditiile de pe Marte par să fi fost mai puţin favorabile pentru formarea unor astfel de marcaje pe rocă, deoarece acestea de obicei apar la temperaturi ridicate** sau în medii extrem de acide. Însă, cercetătorii consideră că aceste marcaje ar putea fi, de asemenea, rezultatul prezenţei vieţii. Astfel, deși această roca** nu a oferit o dovadă definitivă a vieţii trecute pe Marte, ea a furnizat indicii considerabile care au acum confirmare prin datele recente.

Perseverance a realizat două descoperiri de bază prin intermediul acestor observații.
Argilele din Bright Angel, o formațiune stâncoasă situată la marginea nordică și sudică a Neretva Vallis, o vale fluvială antică din regiunea Jezero, au conținut carbon organic de mari dimensiuni și complex.
Nu numai că Perseverance a înregistrat sute de detectări de carbon organic în aceste roci, dar oamenii de știință consideră că aceasta reprezintă

„singura detectare de carbon macromolecular pe o suprafaţă de rocă naturală de pe Marte”

.

O descoperire remarcabilă a fost făcută de cercetători, după cum afirmă Kyle Uckert, co-autor principal al studiului și cercetător principal adjunct SHERLOC la Jet Propulsion Lab al NASA, într-un interviu acordat Space.com.

„Aceasta este, de asemenea, prima detectare de carbon macromolecular (MMC) într-o argilă de pe Marte în afara craterului Gale, ceea ce sugerează că disponibilitatea substanţelor organice ar fi putut fi răspândită pe planetă cu miliarde de ani în urmă”

Observațiile efectuate de Perseverance au scos la iveală că, deși ambele probe de argilă conțin carbon organic în structura lor, există anumite deosebiri între cele două tipuri de roci. În cazul uneia, carbonul a fost găsit în compoziție cu minerale predominant silicatice, pe când celălalt specimen prezenta carbon amestecat cu minerale secundare de carbonați și sulfați. În plus, echipa de cercetători a stabilit că carbonul din ambele roci era relativ intact, ceea ce sugerează că respectivele specimene ar putea fi rezistente la efectele radiațiilor și oxidării sau că ar fi putut fi supuse recent expunerii la suprafața planetei Marte.

Perseverance a făcut o descoperire importantă, sugerând că pe Marte ar fi existat viață în trecut.
Interacțiunile biochimice care au avut loc în carbon au lăsat urme distinctive în două tipuri de argile.
Aceste urme sunt similare cu cele produse de viața microscopică pe Pământ, în sedimente.
Echipa de cercetători a ajuns la această concluzie după ce a analizat datele colectate de Perseverance.
Descoperirea oferă noi dovezi în sprijinul ipotezei că viața ar fi existat pe Marte.

Deși este posibilă o altă origine, existența acestui carbon nu confirmă neapărat prezența vieții pe Marte.
Perseverance a făcut descoperiri care ridică întrebări, iar cercetătorii au găsit multiple explicații pentru formarea substanțelor organice pe Marte fără implicarea vieții.

„Există mai multe căi potenţiale pentru formarea de substanţe organice abiotice pe Marte”

,
spun autorii studiului, care adaugă că datele actuale nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine dacă viața a jucat sau nu un rol în ceea ce a observat Perseverance.
Aceste rezultate, combinate cu alte informații disponibile, nu oferă o concluzie definitivă.

Funcționalitățile științifice integrate în roverul Perseverance au fost proiectate să identifice roci care ar putea furniza indicii clare despre posibila existență a vieții pe Marte, dar nu să facă distincția între procesele naturale și cele biologice.
Aceste funcționalități au fost alese pentru a selecta probe care ar putea fi returnate pe Pământ pentru analize mai detaliate.

Încărcătură ştiinţifică a roverului Perseverance nu a fost concepută pentru a distinge între procesele abiotice şi biotice, ci a fost selectată pentru a identifica roci convingătoare care să fie colectate pentru o posibilă returnare pe Pământ pentru teste mai riguroase

, a explicat Uckert pentru Space.com.
Potrivit acestuia, prezența unor substanțe complexe de carbon pe Marte ar putea avea multiple explicații care nu implică viața, precum

• proveniența dintr-un meteorit care ar fi putut aduce astfel de materiale pe suprafața planetei,
• formarea prin interacțiuni geologice specifice, inclusiv procese hidrotermale.

De exemplu, este posibil să fi fost adus la suprafaţă prin căderi meteorice sau s-ar fi format prin procese geologice hidrotermale

, a adăugat Uckert.