Reich-ul german se prăbușea în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, iar oficialii naziști au dispus distrugerea a milioane de carnete de membru al Partidului Nazist.
În loc să ajungă la pastă de hârtie, un operator de la o fabrică de hârtie le-a predat forțelor americane.
Astăzi, ele pot fi accesate la un click distanță, cu ajutorul unei aplicații realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale de ziarul Die Weit.
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
În aprilie, revista săptămânală germană Die Zeit a introdus un motor de căutare pe internet, permițând pentru prima oară accesul la arhivele cu membrii Partidului Nazist.
În decenii întregi, dacă un german dorea să afle dacă un membru de familie a fost înscris în Partidul Nazist (NSDAP), era necesar fie să depună o cerere oficială la Arhivele Federale ale Germaniei, fie să răsfoiască copiile pe microfilm păstrate la Arhivele Naționale ale SUA din Washington.
În primele luni ale anului, odată ce Arhivele Naționale ale SUA au pus online versiunile digitalizate ale documentelor, atenția publicului a crescut atât de mult încât site-ul a intrat în colaps.
Pentru ziarul german Die Zeit, acel moment a reprezentat o oportunitate. Deși documentele deveniseră accesibile publicului, parcurgerea lor rămânea o provocare. Milioane de fișe de membru erau dispersate în mii de fișiere PDF, ceea ce făcea aproape imposibilă căutarea individuală.
Căutarea în misterele familiei
Prin utilizarea inteligenței artificiale, Die Zeit a creat o funcție de căutare simplificată, convertind peste milioane de fișe de membru scanate într-o resursă publică accesibilă.
De la acea dată, acest instrument a generat peste milioane de căutări, iar utilizatorii au aflat numele unor bunici, unchi și alte rude ale căror afiliere la partid a rămas ascunsă în arhive mult timp.
Baza de date subminează, de asemenea, o concepție fixă și răspândită despre Germania nazistă. În timp ce înscrierea în Wehrmacht era obligatorie, statutul de membru al Partidului Nazist nu era. Chiar dacă anumite profesii exercitau o presiune socială intensă pentru aderare, înscrierea în partid a rămas voluntară, subliniază sursa citată.
Proiectul este susținut de Gregor Aisch, jurnalist specializat în vizualizarea datelor la Die Zeit, și de Andreas Loos, coordonator al departamentului de știință a datelor și AI al ziarului.
La baza proiectului au stat două colecții vaste de evidențe ale membrilor: Indexul Central de Fișe și Indexul regional de Fișe Gau. Doar 44% din Indexul Central și 77% din Indexul Gau au supraviețuit războiului, a estimat politologul Jürgen Falter, care a studiat Partidul Nazist timp de zeci de ani.
În ciuda acestui fapt, materialul păstrat constituie una dintre cele mai vaste colecții de informații privind membrii partidului. În ansamblu, aceste înregistrări cuprind aproximativ 90% din totalul membrilor Partidului Nazist din perioada 1925–1945, însă există încă lacune semnificative.
Pentru a transforma acea arhivă într-o bază de date accesibilă, a fost necesară prelucrarea a 5.442 fișiere PDF, fiecare conținând aproximativ 3.000 de pagini cu fișe de membru scanate. Înregistrările din cele două registre se suprapun pentru mulți membri, generând duplicate care trebuiau tratate corespunzător.
„Am folosit inteligența artificială în principal pentru a extrage informații textuale din imagini. Modelele au putut gestiona chiar și date vizuale dificile: fiecare fișă de evidență poate conține o combinație de numeroase fonturi și stiluri de scriere de mână, inclusiv Kurrent și Sütterlin – două vechi tipuri de scriere germană. Toate acestea au putut fi citite”, a explicat Andreas Loos.
Importanța esențială a AI
În cadrul proiectului, echipa a integrat mai multe tehnologii OCR, bazându-se în mare măsură pe modelul LLM Gemini de la Google, pentru a extrage informațiile scrise de mână și cele tipărite de pe fișe.
În cazul Die Zeit, utilizarea acestei tehnologii nu a constituat un simplu test; redacția integrează deja inteligența artificială în procesul de redactare a știrilor. Baza de date a NSDAP a reprezentat, în esență, oportunitatea de a aplica aceste instrumente la o scară neobișnuită.
„AI era deja o componentă importantă a arsenalului nostru de lucru”, a spus Loos. „Mai ales în combinație cu aplicații puternice de căutare, aceasta va juca un rol tot mai important în gestionarea și analizarea unor volume mari de date”, a mai spus el.
ruda ta, cum o identifici dacă a fost în partidul nazist?
Documentele au fost întocmite în decursul a două decenii de la diverse instituții, folosind sisteme administrative variate și formate neuniforme. Pentru a obține numele, datele, profesiile și locurile de naștere într-un mod uniform, a fost necesară o prelucrare amplă, înainte ca informațiile să poată fi accesate cu încredere.
„Combinația dintre nume și locul de naștere nu este, într-adevăr, suficientă pentru a identifica o persoană cu certitudine”,
a precizat Aisch.
El a adăugat: „Dar dacă știi și data nașterii, poți fi foarte sigur că ți‑ai găsit ruda”.
Câți dintre cetățenii germani au făcut parte din partidul nazist condus de Hitler?
În perioada 1925–1945, aproximativ 10,2 milioane de cetățeni germani au primit cărți de membru ale Partidului Nazist. Numărul aderentilor a crescut exponențial odată cu intrarea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar în 1933. Volumul înscrierilor a atins un nivel atât de ridicat încât autoritățile partidului au întrerupt temporar acceptarea de noi membri, reîncepând înscrierile în 1937.
COMENTARII / 0