Directorii firmelor care alocă sute de miliarde de dolari pe an în dezvoltarea diverselor aplicații de inteligență artificială susțin de mult timp că, în final, această tehnologie va reduce timpul petrecut de oameni în activități de muncă, BBC menționează.
Acum patru ani, un lider de inginerie din cadrul Google a afirmat că inteligența artificială ar putea permite o săptămână de muncă de doar patru zile până în 2025.
În primăvara anului acesta, OpenAI a sfătuit oficial partenerii să înceapă să experimenteze o săptămână de muncă de patru zile, fără modificare salarială. Compania a susținut că inteligența artificială va crește rapid eficiența activității umane, iar mediul corporativ trebuie să se pregătească pentru această schimbare.
Citește și„O mină de aur”. Bateriile vechi ale mașinilor electrice ar putea ajuta Europa să nu mai risipească energie
Totuși, un fost specialist tehnic al OpenAI, care a părăsit compania în anul precedent, a spus pentru BBC că organizația nu a încercat niciodată, în perioada în care el era angajat, să implementeze săptămâna de lucru pe patru zile pe care le-a recomandat altora să o adopte.
Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat
În schimb, fost colaborator a relatat că mediul de lucru era adesea oboseală, marcat de
„ședințe de criză”
, de activitate în weekend și de evaluări de performanță
„super nemiloase”
, după care colegii erau eliberați brusc.
„Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”.
a spus persoana respectivă.
Alte firme au susținut că inteligența artificială va diminua cu adevărat volumul de ore pe care oamenii trebuie să le depună, indiferent dacă acest rezultat le va fi benefic sau nu.
Anthropic, cel mai important competitor al OpenAI, a afirmat cu mândrie că instrumentul său de programare foarte utilizat și chatbotul Claude pot funcționa autonom timp de șapte ore fără întrerupere, aproape o zi completă de activitate în cadrul unei firme.
Mark Zuckerberg, din Meta, a declarat că compania se află în perioada în care
„inteligența artificială începe să schimbe dramatic modul în care lucrăm”
și că aceste instrumente permit unui număr mult mai mic de angajați să obțină rezultate mai mari decât ar fi putut vreodată înainte.
Mark Elliot Zuckerberg, fondatorul companiei Meta. Linia de credit: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Meta a dispus un singur dintre zece colaboratori, iar Dario Amodei, CEO-ul companiei Anthropic, a alertat că, pe măsură ce instrumentele AI devin inevitabil mai eficiente, acest fenomen ar putea genera pierderi și mai mari în ceea ce privește locurile de muncă.
În ciuda acestor declarații, angajații din aceleași firme de tehnologie – care nu se limitează doar la dezvoltare, ci și la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, subiecte despre care se crede că ar prelua cel puțin o parte din activitatea umană – afirmă că orele de lucru depășesc semnificativ programul standard de 40 de ore pe săptămână, distribuit în cinci zile.
Sprinturi se aplică în companiile de tehnologie.
În SUA, lucrătorii din domeniul tehnologiei sunt, în în general, bine remunerați, în timp ce în sectoare precum investițiile bancare, dreptul și medicina, profesioniștii petrec adesea ore suplimentare. Totuși, o zi de muncă de 14 ore nu a constituit mereu standardul în industria tech. De-a lungul anilor, programul clasic de la 9:00 la 17:00 a fost mai răspândit.
Însă fostul angajat al OpenAI a spus că lucra cel puțin 70 de ore pe săptămână, mult mai mult decât lucrase în slujbele sale anterioare din domeniul tehnologiei. Persoana lucrează acum la un startup axat, de asemenea, pe inteligență artificială și spune că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a îmbunătățit, lucrând aproximativ 50–60 de ore pe săptămână, „în afara sprinturilor”.
În companiile de tehnologie, termenul sprint descrie o perioadă standard în care angajații investesc numeroase ore în săptămânile ce preced lansarea unei funcționalități sau a unui produs nou.
În cadrul firmelor specializate în inteligență artificială și al gigantilor din domeniul tehnologic, unde activitatea la proiecte AI este intensă, aceste perioade de lucru intens pot deveni extrem de solicitante.
La companiile OpenAI și Anthropic, de exemplu, perioadele de sprint pot se întinde pe mai multe săptămâni și pot ajunge la peste 90 de ore de muncă într-o săptămână, au spus pentru BBC mulți angajați din sectorul tehnologic.
Niciuna dintre cele două firme nu a oferit niciun răspuns la cererile de comentariu ale BBC.
Dario Amodei și Sam Altman, directorii generali ai Anthropic și OpenAI, FOTO: Alex Wong / AFP / Profimedia
„Recrutați cu forța”
La Meta, angajații au raportat că anul acesta au fost mutați brusc în echipe ce se ocupa de proiecte de inteligență artificială considerate urgente. Un fost colaborator și un coleg care încă activează la firmă au numit această situație „recrutare”, subliniind că nu s-a oferit posibilitatea de a alege.
„Pur și simplu te mută acolo”, a spus fostul angajat. „Nu poți spune ‘nu’ – sau, dacă o faci, trebuie să demisionezi”, a subliniat acesta.
Persoana a declarat că, chiar dacă Meta a început să abandoneze treptat metoda rigidă „accepți sau pleci”, realitatea a fost complet diferită până în prezent.
În aceste grupuri de la Meta, orele de muncă sunt de obicei extinse, angajații continuă să lucreze până noaptea târziu și în weekend, simțind că trebuie să fie mereu pregătiți în perioadele în care nu sunt activi, conform relatărilor angajaților din prezent și din trecut despre job.
USA nu impune restricții asupra numărului de ore pe care un adult de peste 16 ani le poate lucra. În Marea Britanie și restul Europei, legea impune un plafon de 48 de ore pe săptămână, incluzând orele suplimentare.
Meta își dezvoltă proiecte curente de inteligență artificială, printre care se conturează crearea unui instrument AI destinat programării software și altor activități profesionale, precum și realizarea unei infrastructuri pentru modelele AI, capabilă să evalueze performanța unui model în replicarea diverselor sarcini.
Fostul angajat a declarat:
„Practic, lucrezi în echipe formate din oameni care încearcă să reproducă oameni care fac anumite meserii”
El a adăugat că această muncă pare „fără sfârșit”.
Un reprezentant al Meta a ales să nu ofere nicio declarație.
Software programming, photo credit: Nipiphon na chiangmai / Alamy / Profimedia
Nu doar cei implicați în proiecte de AI au suferit consecințe.
Chiar și personalul din industria tehnologică, care nu este implicat direct în proiectarea de instrumente AI, experimentează ore de lucru extinse ca urmare a acestei tehnologii.
Amin Shali, fost colaborator al Google, a părăsit compania în mai după ce a susținut că inteligența artificială îi deteriora activitatea profesională. De exemplu, era nevoit să lucreze în timpul nopții, deoarece anumite funcții interne de inginerie se defectau. Această situație se agrava pe măsură ce Google reorienta resurse esențiale, cum ar fi unități de procesare și spațiu de stocare a memoriei, spre proiecte de AI.
Un portofoliu de comunicare al Google a decis să nu ofere comentarii BBC-ului despre situație.
Shali afirmă că odihna și bunăstarea sa generală s-au îmbunătățit odată cu plecarea sa din funcție. El declară că a realizat că dependența intensă de instrumentele AI în corporațiile mari de tehnologie generează o cultură negativă, exercitând presiune excesivă asupra inginerilor.
Timpul câștigat datorită instrumentelor de inteligență artificială este „înghițit”
Cercetări recente indică faptul că tehnologiile de AI cresc încă mai mult volumul de activitate al oamenilor.
Universitatea Californiei din Berkeley a efectuat o cercetare de opt luni, urmărind sute de angajați ai unei firme de tehnologie din Statele Unite, în timp ce aceștia utilizau inteligența artificială. Analiza a relevat că lucrătorii își accelera activitatea, preiau un spectru mai larg de responsabilități și își prelungesc orele de lucru pe parcursul zilei.
Neil Thompson, specialist în inovație la MIT, susține că, chiar și în companiile de tehnologie care se află în fruntea dezvoltării AI, șansele ca angajații să fie instruiți să utilizeze instrumentele menite să preia o parte din activitatea lor și apoi să se întoarcă acasă sunt foarte mici.
„Se ajunge într-o situație în care, chiar dacă ar exista economii reale de timp, acestea ar fi înghițite de schimbările necesare, de implementarea lor și de verificarea faptului că funcționează”, argumentează Thompson.
Studiul realizat la Universitatea Californiei din Berkeley a relevat că sarcinile angajaților din sectorul tehnologic s-au intensificat, în mare parte, din cauza obligației de a verifica continuu rezultatele obținute de instrumentele AI.
Thompson subliniază că, atunci când un angajat optimizează procesele cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, indivizii tind să ocupe timpul economisit cu activități suplimentare – fie din dorință, fie pentru a-și demonstra valoarea în fața angajatorului.
„Oamenii presupun că o reducere a muncii cu 20% înseamnă săptămâni de lucru de patru zile”, afirmă Thompson. „Dar apar noi tipuri de muncă”, spune el.
COMENTARII / 0