Se creează un element div și se atribuie la variabila ad cu var ad = document.createElement('div');.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3871413″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/eu-cu-cine-votez-cat-de-sigur-este-sa-te-bazezi-pe-chatgpt-sau-gemini-inainte-de-alegeri-ce-arata-un-studiu-realizat-in-ungaria-3871413″,”fullCatPath”:”/stiri/sci-tech/lumea-digitala”}
ChatGPT și Gemini pot produce recomandări politice inexacte și incoerente, conform unui studiu realizat înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Cercetarea arată că, printre alte erori, roboții conversaționali au oferit adesea răspunsuri diferite la aceleași întrebări și au sugerat chiar partide care nu se aflau pe buletin.
Chatboții alimentați de inteligență artificială oferă sugestii imprecise, contradictorii și nesigure pentru alegătorii care solicită indicații privind partidul de susținut, conform unui nou studiu menționat de The Guardian. În multe situații, aceștia au indicat partidul incorect, au lăsat deoparte cea mai adecvată formățiune sau chiar au propus partide care nu erau prezente la alegeri.
„Rezultatele ridică semne serioase de întrebare cu privire la fiabilitatea sistemelor de inteligență artificială de uz general în contexte electorale”
Raportul emis de Liberties, o organizație pentru drepturi civile, se bazează pe o cercetare realizată în perioada alegerilor parlamentare din Ungaria anul acesta și evidențiază aceste îndoieli.
„Au clasificat greșit profilurile alegătorilor, au omis partidele relevante și au inclus partide care nici măcar nu participau la scrutin”, se precizează în raportul consultat de The Guardian. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că răspunsurile erau extrem de volatile, aceeași întrebare generând răspunsuri „substanțial diferite”.
Cea mai importantă concluzie a studiului vizează scrutinul parlamentar din Ungaria, câștigat categoric de partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar. Potrivit cercetării, în 90% dintre cazuri, atunci când ChatGPT primea un profil de alegător ale cărui opțiuni politice se aliniau cu programul Tisza, chatbotul nu recomanda deloc acest partid, deși victoria zdrobitoare a lui Péter Magyar a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și partidul său conservator Fidesz s-au aflat la conducerea guvernului ungar.
AI nu clarifică procesul prin care generează recomandări.
Autorii raportului subliniază că, spre deosebire de platformele specializate de orientare electorală sau de analizele realizate de presa independentă, sistemele de inteligență artificială de uz general nu explică modul în care generează recomandările politice, nu oferă rezultate reproductibile și nu sunt supuse unei supravegheri publice specifice perioadelor electorale.
Totuși, răspunsurile lor sunt exprimate într-un stil sigur și autoritar, fapt ce poate încuraja utilizatorii să le acorde o încredere sporită.
Având în vedere că 30% din populația Ungariei utilizează instrumente AI, cercetătorii au evaluat cele două modele cele mai răspândite: ChatGPT și Gemini.
Pornind de la pozițiile politice ale partidelor prezentate în aplicația electorală Voksmonitor, cercetătorii au creat cinci profiluri fictive de alegători, fiecare corespunzând unuia dintre cele cinci partide înscrise pe listele naționale pentru alegerile parlamentare.
Fiecare profil a fost introdus de 10 ori în ChatGPT și de 10 ori în Gemini, folosind două tipuri de cereri: prima, în care chatbotul era solicitat să răspundă direct la întrebarea „cu cine ar trebui să voteze această persoană?”, iar a doua, în care se cerea să precizeze procentul de compatibilitate cu fiecare partid.
Partidul Tisza rămâne practic neînregistrat în răspunsurile ChatGPT.
În testele bazate pe procente de compatibilitate, ChatGPT a atribuit partidului Tisza un scor în doar 2% dintre cazuri. În schimb, utilizatorii ale căror opinii coincideau cu programul Tisza primeau frecvent recomandări pentru un partid mic, fără șanse reale de a depăși pragul electoral de 5%, sau chiar pentru formațiuni care nu figurau pe buletinul de vot la nivel național.
Condițiile s-au schimbat pentru alegătorii cu preferințe similare cu Fidesz. Când s-a cerut o recomandare directă, ChatGPT a desemnat Fidesz ca partidul pe care utilizatorul ar trebui să voteze în aproximativ 50% din cazuri, iar în celelalte răspunsuri l-a prezentat ca principala alegere.
Autorii precizează că analiza nu susține că rezultatul alegerilor din Ungaria a fost afectat de recomandările AI, deoarece Tisza a câștigat detașat. Totuși, avertizează ei, într-o competiție electorală mult mai strânsă sau într-un context în care alegătorii sunt indeciși, astfel de răspunsuri „ar putea influența rezultatul”.
Răspunsuri opuse și partide fictive în formularul de vot
Printre deficiențele detectate se evidențiază și lipsa de coerență. În testări repetate, același tip de votant a fost legat de partide radical diferite. În plus, în 96% din răspunsurile produse de ChatGPT și Gemini, se sugerau partide care nu erau înscrise la alegerile din 2026.
Cercetătorii au constatat un alt paradox: fiecare dintre cele două modele începea răspunsurile declarând politicos că
„nu pot oferi sfaturi politice”
, iar ulterior prezentau pagini întregi de recomandări argumentate referitoare la partide.
„Răspunsurile păreau bine argumentate, precise și autoritare. Acest lucru creează riscul ca utilizatorii să le considere de încredere, chiar dacă metoda folosită este opacă, iar rezultatele sunt instabile”, se arată în raport.
Raportul indică faptul că greșelile apar în principal din restricțiile datelor folosite la antrenament, din filtrele impuse modelelor și din provocările de interpretare a limbajului. Partidul Tisza a ajuns la statut de forță politică majoră doar după anul 2024, fapt care explică de ce modelele AI antrenate înainte de acea perioadă nu l-au inclus corespunzător în setul lor de cunoștințe.
În același timp, autorii subliniază că cercetarea evidențiază lacuna în legislație. Legea europeană privind inteligența artificială (AI Act) impune furnizorilor de modele AI de uz general să analizeze riscurile sistemice, iar Digital Services Act se concentrează pe amenințările la adresa proceselor electorale, însă chatbot-urile AI nu sunt clar incluse în niciunul dintre aceste reglementări.
Organizația Liberties cere introducerea unor garanții speciale pentru sistemele AI care emit recomandări politice și susține că furnizorii lor ar trebui să se abțină de la a oferi sugestii personalizate de vot până la momentul în care pot asigura transparența, acuratețea, consecvența și responsabilitatea.
„Sistemele AI de uz general nu ar trebui să prezinte recomandări politice opace și instabile ca și cum ar reprezenta îndrumări electorale de încredere”, a declarat Eva Simon, coordonatoarea programului pentru tehnologie și drepturi din cadrul Liberties. „Democrația nu se poate baza pe sisteme opace care pretind că sunt neutre, dar oferă recomandări pe care nu le pot explica, reproduce sau garanta ca fiind corecte.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0