Fizicienii descoperă substanță rezultată din bombardament Hiroshima

1945 a marcat vara în care două oglinzi nucleare au lovit orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki. În doar câteva momente, detonările s-au transformat în sfere de foc în expansiune, distrugând peisajul într-o măsură extremă, iar la 80 de ani de la eveniment, cercetătorii continuă să descopere efecte neprevăzute ale acestor detonări, potrivit Gizmodo.

Un studiu publicat joi în revista Science Advances prezintă descoperirea unui aliaj necunoscut până acum, bogat în siliciu, care s-a format în timpul bombardamentului atomic asupra Hiroshimei. Compusul cristalin era un aliaj multicomponent, adică un amestec alcătuit din cinci sau mai multe elemente metalice principale.

Autorul principal al studiului, Luca Bindi, a coordonat recent un proiect ce a condus la identificarea unui cristal nou, rezultat al testului nuclear Trinity din cadrul Proiectului Manhattan. Aceste condiții extreme au generat tipuri de compuși chimici total noi, nu doar deformări elementare ale materialelor, ci și structuri complexe cu compoziții unice.

Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov

„Am descoperit un aliaj multicomponent, bogat în siliciu și necunoscut anterior, în interiorul unei microsfere formate în timpul exploziei atomice de la Hiroshima”,

Bindi, geolog și cristalograf de la Universitatea din Florența, a confirmat.

„Împreună cu descoperirile noastre anterioare din resturile testului Trinity, această descoperire sugerează că mediile extreme, răcite extrem de rapid, pot explora în mod sistematic regiuni neobișnuite ale spațiului fazelor structurale și chimice”, a mai afirmat acesta.

Physicists Discover Previously Unknown Substance Born From Hiroshima Atomic Bombing https://t.co/1RkhgXNas2

— Gizmodo (@Gizmodo) July 29, 2026

Imagine în lumină incidentă (stânga) a probei de hiroshimait care conține aliaje Fe–Cr (fier–crom). Imagine în lumină reflectată (dreapta) a suprafeței lustruite a grăuntelui prezentat în stânga.

Condiții extreme au fost raportate după bombe atomice

Autorii noului studiu afirmă că Bombardamentul de la Hiroshima și testul „Trinity” au generat condiții comparabile, prin natura lor, cu cele obținute în urma coliziunilor planetare la viteze hipersonice, a impacturilor meteoriților și a loviturilor de trăsnet.

În momentul în care bomba atomică a explodat deasupra Hiroshimei, explozia a creat o sferă de foc aprinsă, superând 7.000 de grade Celsius, și a transformat în vapori clădiri, sol, metal, sticlă și apă într-un vârtej tumultuos de plasmă.

Dar efectele distrugerii nu s-au limitat la acestea. Conform cercetării, explozia a generat și picături de metal fierbinte, numite hiroshimaite, care s-au dispersat în aer și, în cele din urmă, s-au așternut în fiecare colț al orașului devastat.

O substanță neobișnuită

După ce au identificat un cristal nou apărut în timpul testului „Trinity”, Bindi și colegii săi s-au întrebat dacă precipitațiile radioactive generate de bombardamentul de la Hiroshima ar fi putut crea un fenomen similar.

În cadrul acestui nou studiu, grupul a analizat 34 de particule provenite din Hiroshima, folosind tehnici de microscopie și examinări chimice. Ulterior, cercetătorii au recurs la difracția cu raze X pentru a stabili structura atomică a probelor alese, fiecare având un diametru de 10 micrometri. Ca referință, o globulă roșie umană măsoară în jur de 7,8 micrometri în diametru.

În cadrul analizei probelor, grupul a identificat o mică compoziție metalică ce conține diverse metale, printre ele fier, nichel, siliciu și aluminiu – toate derivând din resturile vaporilor clădirilor afectate de detonarea nucleară.

În ciuda complexității chimice, aranjamentul atomilor era extrem de ordonat, într-un grăunte microscopic de doar câțiva micrometri. Bindi afirmă că acest lucru demonstrează că „detonările nucleare pot crea aliaje cristaline complexe și ordonate, nu doar topi sau deforma materialele existente”.

Nucleu criminalistic

Trinity și Hiroshima se disting prin înălțimea de detonare; în cazul celui de la Hiroshima, explozia s-a produs la altitudini semnificativ mai ridicate, generând astfel variații fizice în cristalele rezultate din fiecare eveniment.

Bindi a explicat că, în mod remarcabil, acești compuși minusculi au păstrat informații importante despre exploziile care au durat doar câteva secunde. Din perspectiva „criminalisticii nucleare”, acești compuși „codifică informații diagnostice despre materialele dispozitivului, mediul local și condițiile termochimice existente în timpul detonării”.

În plus, astfel de aliaje tind să manifeste o forță mecanică impresionantă, o rezistență termică înaltă și o rezistență excelentă la coroziune, potrivit studiului.

Astfel, autorii susțin că există argumente solide pentru a iniția investigații sistematice asupra acestor fenomene extreme, deoarece acestea ar putea oferi contribuții semnificative atât la clarificarea unor evenimente din trecut, cât și la identificarea unor procese chimice neînțelese în natură.