Vineri, Arthur Mensch, liderul Mistral AI, cea mai influentă companie europeană în domeniul inteligenței artificiale, a lansat o propunere inovatoare menită să rezolve disputa dintre dezvoltatorii de tehnologie și creatori. Această propunere implică instituirea unei taxe pe veniturile generate de companiile de inteligență artificială, fondurile colectate urmând să fie alocate pentru susținerea culturii.
Mistral AI a lansat o avertizare prin intermediul unui editorial în Financial Times, semnalând că reglementările europene actuale privind drepturile de autor sunt inexecubile. Acest cadru juridic incomplet îi dezavantajează pe dezvoltatorii de AI din Europa în fața competitorilor americani și chinezi. În timp ce giganții tehnologici din SUA și China operează într-un mediu permisiv, companiile europene se confruntă cu un sistem juridic dezarticulat, care se dovedește ineficient atât în protejarea creatorilor de conținut, cât și în oferirea de securitate juridică dezvoltatorilor de tehnologii AI.
Continuarea articolului este prezentată mai jos.
Citește șiDe ce competențe vor avea nevoie copiii de astăzi pentru lumea de mâine? Marea dilemă a unei generații crescute în era inteligenței artificiale
O abordare inovatoare propusă de Mistral ar putea impune o contribuție financiară celor mai mari jucători din tehnologie. Inițiativa vizează crearea unui sistem de impozitare pentru companiile care antrenează modele de inteligență artificială, oferindu-le în schimb protecție juridică în Europa. Această idee a fost lansată de fondatorul companiei europene Mistral, care dorește să implementeze o așa-numită ”taxă pe venit” pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.
O idee principală promovată de Mensch este implementarea unei contribuții financiare bazate pe venituri, care ar trebui să fie percepută de la toți furnizorii comerciali care lansează modele de inteligență artificială pe piața europeană, inclusiv de la marile companii americane. Acest sistem urmărește să atingă două scopuri esențiale, potrivit viziunii lui Mensch.
Taxa pe venit pentru antrenarea modelelor ar trebui să fie implementată pentru a crea un mediu concurențial echitabil, deoarece aceasta ar afecta în mod egal atât companiile europene, cât și pe cele străine, precum OpenAI și Google, garantând astfel că toate entitățile care beneficiază de conținutul public online își aduc contribuția financiară.
Cultura europeană ar putea primi o nouă șansă de dezvoltare prin intermediul unui fond special.
Acest fond, alimentat din taxa pe venit colectată, ar fi destinat să sprijine crearea de conținut nou și să acorde ajutor sectoarelor culturale europene.
În acest mod, obiectivul de protejare a culturii ar fi atins printr-un mecanism financiar inovator, care să permită investiții în dezvoltarea artistică și culturală a Europei.
Un acord de licențiere ar putea oferi dezvoltatorilor de inteligență artificială protecția juridică necesară pentru a-și continua activitatea fără griji.
În schimbul unei taxe dedicate, aceste entități ar obține certitudinea legală, un element considerat esențial de către Mensch pentru progresul tehnologic.
Acest sistem inovator de protecție juridică ar scuta companiile care lucrează la inteligența artificială de eventuale repercusiuni legale legate de modul în care utilizează materialele disponibile online pentru antrenarea modelelor.
Certitudinea legală
este considerată de Mensch un factor cheie pentru inovație.
Mistral are o abordare distinctă, potrivit căreia această contribuție financiară nu ar trebui să înlocuiască acordurile de licențiere directe. În schimb, ar funcționa ca un mecanism suplimentar pentru a gestiona utilizarea extinsă a datelor de pe internet, completând relațiile contractuale existente dintre creatorii de conținut și companiile de inteligență artificială.
Este lansat un avertisment cu privire la suveranitatea digitală a Europei.
Mistral alocă o sumă considerabilă de 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii europene, însă avertizează că Europa nu ar trebui să se transforme într-un simplu receptor de tehnologii externe, fără a lua măsuri proactive.
Potrivit lui Mensch, acest lucru ar face ca Europa să devină un „consumator pasiv” de tehnologii străine, ceea ce nu este în interesul său.
Construirea viitorului inteligenței artificiale în Europa necesită un cadru care să nu dezavantajeze dezvoltatorii europeni în fața competitorilor din SUA și China, susține Arthur Mensch.
El subliniază că reglementările actuale nu permit o competiție loială și solicită un mediu care să echilibreze protecția creatorilor cu progresul tehnologic.
„Nu putem construi viitorul AI al Europei sub reguli care ne plasează într-un dezavantaj structural față de competitorii din SUA și China. Avem nevoie de un cadru care să permită atât protejarea creatorilor, cât și competiția în cursa tehnologică”
, afirmă Arthur Mensch.
Într-un moment deosebit de important, CEO-ul Mistral a lansat o sugestie care are potențialul de a schimba dinamica dintre creatorii de conținut și dezvoltatorii de inteligență artificială. Această propunere a apărut pe fondul unei dezbateri aprinse legate de modul în care inteligența artificială învață din munca scriitorilor, jurnaliștilor și artiștilor, dezbatere care a dus la numeroase procese în instanță.
Este o abordare greșită
, a afirmat el, sugerând că, în loc de confruntare, cele două grupuri — creatorii de conținut și dezvoltatorii de tehnologie — ar trebui să formeze o alianță naturală. Scopul acestei alianțe ar fi păstrarea relevanței culturale și tehnologice a Europei.
COMENTARII / 0