China s-a ridicat la poziția de cel mai mare producător mondial de vehicule electrice, iar motorul din spatele acestei evoluții este un inginer care a petrecut 11 ani în cadrul Audi din Germania. Wan Gang s-a întors în patria sa în anul 2000, convins că producătorii chinezi nu ar reuși niciodată să recupereze avantajul tehnologic al constructorilor occidentali în domeniul motoarelor cu ardere internă. Propunerea sa a fost de natură radicală: China ar trebui să abandoneze efortul de a ajunge la nivelul industriei germane și să direcționeze resursele către tehnologiile viitorului. Două decenii mai târziu, această strategie
În 2007, noul ministru chinez al Științei și Tehnologiei acorda un interviu televiziunii germane ZDF. Spre surprinderea jurnaliștilor, vorbea fluent limba germană.
Wan Gang a răspuns rapid când i s-a pus întrebarea dacă Germania ar avea acum un nou partener în guvernul din Beijing: concis
Citește șiUn mecanic polonez a desfăcut bucată cu bucată cutia de viteze hibridă de pe Dacia și Renault. Ce a descoperit
„Nu unul nou. Unul vechi”.
Nu era doar o formulă diplomatică. Înainte să ajungă ministru, Wan Gang trăise 15 ani în Germania, unde studiase și lucrase pentru constructorul auto Audi.
Cunoștințele dobândite la Ingolstadt au constituit baza unei strategii industriale, iar în următoarele două decenii, China s-a transformat de la un producător auto mult în urmă față de Occident la un lider al electromobilității.
În Germania, la Audi, se naște povestea.
În 1984, la vârsta de 32 ani, Wan Gang dădea cursuri de mecanică la Universitatea Tongji din Shanghai.
China se pregătea să accepte investiții străine, iar Volkswagen a încheiat recent un contract pentru a crea una dintre primele sale societăți mixte de producție în țară.
Carl Hahn, președintele Volkswagen, a făcut o vizită la Universitatea Tongji doar câteva zile după semnarea acordului, unde intenționa să sprijine crearea unui departament de inginerie auto.
Hahn a prevăzut că, în următorii 20 până la 40 de ani, majoritatea inginerilor din sectorul auto chinez vor fi de naționalitate chineză, după ce o fază inițială de instruire de la experți occidentali va fi finalizată.
Wan Gang a beneficiat de deschiderea către Germania și, în 1985, s-a îndreptat la Universitatea Tehnică din Clausthal pentru a-și finaliza doctoratul.
La sosire, profesorul său coordonator i-a propus o experiență neobișnuită: să călătorească timp de o lună prin Germania făcând autostopul.
Astfel, tânărul inginer a identificat țara în care intenționa să își petreacă următorii 15 ani.
După ce a finalizat doctoratul, a fost contactat de șase companii pentru poziții, printre ele Volkswagen și Mercedes-Benz.
El a ales Audi, deoarece credea că o firmă de dimensiuni mai reduse comparativ cu ceilalți mari producători germani ar putea să-i ofere șanse de avansare mai rapide.
Această decizie avea să-i transforme viața.
El a coordonat un departament cu mai mult de 2.000 de angajați.
În cadrul Audi, Wan Gang a început să lucreze în departamentul de dezvoltare, iar după aproximativ cinci ani a fost transferat în producție.
S-a ridicat la poziția de lider al unui departament ce cuprinde mai mult de 2.000 de angajați.
Focus a raportat că obișnuia să celebreze aniversările angajaților prin furnizarea de bere în sala de fabricație, un element care evidențiază legătura sa cu cultura industrială germană.
În acea etapă, Wan a colaborat la elaborarea unei noi mașini de vopsire, împreună cu un tânăr coleg german.
Oliver Blume era numele său și, peste aproximativ două decenii, a devenit directorul general al grupului Volkswagen.
În același timp cu activitatea sa la Audi, Wan Gang se îndrepta spre o inovație tehnologică pe care sectorul auto clasic o considera încă rezervată.
El credea că automobilele din viitor vor folosi electricitatea sau hidrogenul în loc de combustibili fosili.
În afara activității sale profesionale, a supervizat lucrări de doctorat axate pe celule de combustie alimentate cu hidrogen.
Mai târziu, el a intenționat să sublinieze că noile tehnologii de propulsie se confruntau cu o opoziție semnificativă în principalele firme auto din Germania.
Concluzia care a revoluționat industria chineză: Germania se afla cu 20 de ani în avans.
În timp ce călătorea în China în numele Audi, Wan Gang a constatat că expansiunea economică accelerată a națiunii se confrunta cu două probleme.
Primul factor era intensificarea poluării în marile orașe. Al doilea factor era majorarea dependenței de petrolul importat.
Inginerul a analizat consecințele unei motorizări la scară națională a populației chineze, comparând-o cu cea din Germania.
Concluzia lui a fost că un model de acest fel ar genera dificultăți semnificative în petrol și în gestionarea poluării.
În același timp, Wan Gang susținea că fabricanții chinezi se confruntau cu un dezavantaj tehnologic dificil de depășit în sectorul motoarelor convenționale.
Conform analizei sale, sectorul industrial din Occident se afla cu aproximativ 20 de ani înainte în evoluția motorului cu ardere internă.
În contrast, în sectorul vehiculelor electrice, intervalul de timp era considerabil mai scurt, limitându‑se la doar 4 sau 5 ani.
Această comparație s-a transformat în pilonul principal al planului său.
În loc să aloce decenii de investiții pentru a rivaliza cu tehnologiile deja rafinate ale Volkswagen, Mercedes‑Benz sau BMW, China a putut să se orienteze către un sector în care nici companiile occidentale nu dețineau încă un avantaj decisiv.
Inginerul a expus proiectul guvernului chinez în anul 2000.
În timpul unei vizite la fabrica Audi, Wan Gang a prezentat inițial ideile sale unor oficiali ai guvernului chinez, printre care Zhu Lilan, ministrul Științei și Tehnologiei.
În 2000, inginerul a trimis oficial autorităților din Beijing o propunere ce viza dezvoltarea de vehicule propulsate de tehnologii alternative.
Planul a captat atenția conducerea chineze.
Wan Gang a petrecut 15 ani în Germania, dintre aceștia 11 ani la Audi, înainte de a renunța la cariera sa în industria germană și de a se întoarce în China la sfârșitul anului 2000.
El a primit sarcina de a crea o instituție de studii pentru mașini electrice la Universitatea Tongji din Shanghai.
În primii pași, inițiativele lui erau percepute ca fiind simple.
În sălile de laborator ale universității se găseau vehiculele Volkswagen Santana și Passat, pentru care motoarele pe benzină fusese eliminate.
În loc de acele componente, inginerii au instalat baterii și motoare electrice.
Doctorandul Oliver Blume, care lucra alături de Wan, era în realitate fostul său coleg de la Audi.
El a sosit în Shanghai pentru a-și pregăti doctoratul.
În acel moment, Wan Gang a prezentat convingerea fundamentală a experimenților: viitorul mașinii era electric.
În 2001, China a inițiat un program național dedicat vehiculelor electrice.
Studii academice nu reușeau să satisfacă aspirațiile lui Wan Gang.
El a susținut că pentru a crea o industrie competitivă era necesară finanțare de la stat, coordonare și stabilirea unor scopuri pe termen lung.
În 2001, noul ministru chinez al Științei și Tehnologiei l-a chemat la o întâlnire în care să discute propunerile sale.
După întâlnire, autoritățile au hotărât să lanseze un program național axat pe tehnologiile emergente de propulsie pentru vehicule, iar Wan Gang a fost numit coordonator științific.
În septembrie 2001, programul a fost inițiat.
China nu a ales să se bazeze doar pe mașinile electrice cu baterie în faza inițială.
Planul presupunea lansarea paralelă a trei inovații: propulsia electrică susținută de baterii, sistemele hibride și vehiculele cu celule de combustie pe hidrogen.
În acel interval, nimeni nu era capabil să prevadă cu siguranță care dintre ele va prelua conducerea.
2004, Wan Gang a preluat funcția de președinte la Universitatea Tongji.
Trei ani după, în aprilie 2007, a primit funcția de ministru al Științei și Tehnologiei.
În 1972, a devenit primul prim‑ministru chinez care nu facea parte din Partidului Comunist Chinez, un fapt rar în cadrul sistemului politic din Beijing.
Prin Numirea, i-a deschis oportunitatea de a converti proiectele de cercetare în politici industriale la nivel național.
Investițiile inițiale s-au concentrat pe autobuzele și taxiurile electrice.
Ca ministru, Wan Gang a ales o abordare treptată.
În loc să încerce să convingă imediat milioane de chinezi să cumpere automobile electrice, a început cu vehiculele utilizate în transportul public.
2009, ministerul său a pus în funcțiune autobuze și taxiuri electrice în 13 orașe chineze.
Începând cu anul 2010, anumite zone au primit subvenții pentru achiziția de vehicule electrice de către proprietarii de persoane fizice.
În 2012, Beijingul a optat pentru a promova mașinile electrice alimentate cu baterie, în detrimentul sistemelor hibride tradiționale și al tehnologiilor pe bază de hidrogen.
Acesta a fost un moment semnificativ: China a luat o decizie tehnologică pe termen lung, deși piața era încă foarte redusă.
În 2015, doar aproximativ un automobil din fiecare 100 de modele noi vândute în China avea propulsie electrică.
Guvernul a menținut strategia, fără a se retrage de la aceasta.
În aceeași perioadă, Beijingul a introdus inițiativa industrială „Made in China 2025”, care avea ca scop să devină competitivă în zece sectoare tehnologice majore.
Printre priorități se numără și automobilele electrice.
Ce factori au condus la ascensiunea BYD, care a depășit Volkswagen pe piața din China?
În anii ce au urmat, transformarea a început să se manifestă.
2019, autoritățile din China au impus cerințe marii producători de automobile, obligându-i să îndeplinească anumite cote pentru vehicule electrice și pentru alte mașini cu propulsie alternativă.
Sistemul conținea metode de punire și de recompensare aplicate între producători.
În același timp, firmele din chineze au alocat fonduri considerabile în domeniul baterii, software-ului, electronicii și în proiectarea unor modele noi.
Pandemia COVID-19 a amplificat și mai mult diferența de percepție dintre Europa și China.
În acea perioadă în care frontierele Chinei erau în mare măsură blocate, fabricanți precum BYD și Nio și-au accelerat extensia portofoliului de vehicule electrice.
directorii constructorilor germani au sosit în număr mare la Salonul Auto de la Shanghai în aprilie 2023, unde au constatat că industria locală era considerabil mai avansată decât în vizita precedentă.
În scurt timp, Markus Duesmann, la acea vreme la conducerea Audi, a afirmat că sectorul german a subestimat abilitățile competiției chineze.
BYD a înregistrat vânzări superioare celor ale Volkswagen pe piața chineză în aceeași perioadă, semnalând o transformare semnificativă după mulți ani de preponderență a producătorilor străini.
Focus a indicat că în 2020, brandurile germane însumeau aproximativ 25% din piața auto chineză.
În 2026, ponderea lor a ajuns la aproximativ o optime.
În China, aproape jumătate din noile mașini comercializate sunt electrice.
Schimbările din piață ilustrează măsura transformării.
În anul 2020, aproximativ una dintre fiecare douăzeci de automobile noi vândute în China era electrică.
2025, proporția a atins unul din două, potrivit datelor prezentate de publicația germană.
Statisticile cuprind categoria vehiculelor electrificate folosită în analiza pieței chineze, fără a se restrânge la automobilele complet electrice cu baterie.
Rezultatele au înregistrat performanțe care au depășit țintele propuse cu zece ani în urmă.
Guvernul chinez a stabilit ca producătorii locali să comercializeze anual aproximativ 3 milioane de vehicule electrice până în anul 2025.
În anul respectiv, doar BYD a vândut în China aproximativ 3,5 milioane de mașini, potrivit informațiilor prezentate de Focus.
Un alt scop era ca producătorii din regiune să asigure 80% din totalul vânzărilor de mașini electrice în China.
În ultima lună a anului 2025, proporția lor a ajuns la aproximativ 90%.
În martie 2018, Wan Gang a părăsit funcția de ministru, însă direcția industrială pe care a stabilit-o în timpul mandatului său a continuat să fie susținută de autorități.
China aspiră să preia controlul asupra viitoarei generații de autovehicule
Beijingul se concentrează pe următoarea fază, după ce a pus bazele industriei automobilelor electrice: automobilele inteligente.
În luna septembrie 2026, autoritățile din China au lansat un plan inovativ pentru extinderea sectorului auto, cu scopul de a transforma țara într-o superputere industrială până în 2030.
Planul recent se concentrează pe software, inteligența artificială, cipuri, sistemele de operare și conducerea autonomă.
Conform datelor prezentate de Focus, în primele nouă luni ale anului 2026, China a exportat peste 8 milioane de automobile, după ce a devenit cel mai mare exportator auto din lume în 2023.
Fabricanții auto chinezi și-au intensificat prezența în Europa, iar în anumite momente ale anului curent, brandurile lor au depășit 10% din vânzările de automobile noi.
Miao Wei, fost ministru al Industriei din China, a descris evoluția sectorului auto ca un meci format din două reprize.
Prima indică progresul în propulsia electrică, un sector în care China a obținut un avantaj semnificativ.
În al doilea segment, vor domni vehiculele inteligente, programele informatice și sistemele autonome.
Competiția pentru supremația industriei auto, din punctul său de vedere, nu a fost încă stabilită.
Persoana care a dobândit cunoștințe despre industria auto în Germania și a aplicat această experiență pentru avansarea Chinei.
La vârsta de 74 de ani, Wan Gang este recunoscut ca unul dintre pionierii care au remodelat industria auto electrică din China.
2023, la Aachen, a fost onorat cu premiul Nicolaus August Otto, o distincție numită în onoarea inventatorului german care a contribuit la crearea motorului modern cu ardere internă.
Premiul a fost conferit pentru contribuțiile sale la electromobilitate și la tehnologiile hidrogenice.
Wan Gang a exprimat recunoștință față de Universitatea din Clausthal, locul în care și-a obținut doctoratul cu aproape patru decenii în urmă.
1984, Carl Hahn, fostul director al Volkswagen, a prevăzut că industria auto chineză va fi în mare parte dezvoltată de ingineri locali.
Wan Gang, această schimbare s-a materializat.
Povestea sa ilustrează și una dintre marile schimbări economice ale ultimelor decenii: China a trecut de la importul de tehnologie și expertiză occidentală la dezvoltarea propriilor produse, pe care le vinde acum inclusiv pe piețele companiilor de la care învățase.
Wan Gang a acumulat experiență în Germania, însă aceasta nu explică în totalitate ascensiunea industriei auto chineze, care a fost susținută de investiții publice, subvenții, dezvoltarea industriei bateriilor și de o piață internă imensă. Strategia sa de a evita competiția directă cu producătorii occidentali în domeniul motoarelor convenționale a jucat un rol esențial în orientarea Chinei către electromobilitate.
Constructorii germani, care au participat la pregătirea profesională a inginerului chinez, se află acum în fața unui dintre cei mai importanți rivali ai lor.
COMENTARII / 0