Înșelăciunile online: de ce procurorii nu pot prinde infractorii

Se creează un element div în document și se atribuie la variabila ad.

ad.id = ‘AdSense’;

Variabila ad își atribuie proprietății className valoarea AdSense;

Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3885831″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/inselaciunile-online-clasate-de-procurori-de-ce-sunt-greu-de-prins-infractorii-de-pe-internet-si-care-e-cel-mai-bun-scut-impotriva-lor-3885831″,”fullCatPath”:”/stiri”}

Fraudele din mediul online se diversifică și multiplică de pe o zi pe alta, iar în multe cazuri punctuale autoritățile întâmpină dificultăți, din diverse cauze, în special de ordin tehnic, în identificarea autorilor înșelătoriilor și tragerea lor la răspundere. În acest context, prevenirea rămâne cel mai important scut împotriva înșelătoriilor din mediul online. 

Se execută o comandă în cadrul googletag, unde se adaugă la coadă o funcție care, la rulare, afișează elementul cu identificatorul div-gpt-ad-1534428397355-0 prin intermediul metodei googletag.display.

Digi24.ro a examinat documente care au ratificat clasificarea a 15 dosare penale, în care numeroși români au susținut că au fost înșelați în mediul online.

Aceste scheme implică înșelarea utilizatorilor pentru a le cere informații despre conturile bancare sau pentru a le permite accesul la dispozitivele personale, cum ar fi telefoane și calculatoare, prin aplicații similare cu AnyDesk.

Metodele aplicate sunt variate: există situații în care persoane sunt păcălite de așa-numiți reprezentanți ai unor platforme de investiții; alte cazuri implică vânzători de pe platforme online care transmit informații bancare pe linkuri furnizate de așa-numiți cumpărători, promițând că vor primi plata în schimbul bunului vândut; în plus, există situații în care persoane primesc apeluri de la așa-numiți reprezentanți ai unor instituții din țară.

În final, aceste metode fac ca victimele să pierdă sume variate de bani, în funcție de circumstanțe și de soldul disponibil în conturile lor.

• Ca exemplu, în prezent, de cel puțin două luni, este pusă în practică o schemă de înșelătorie prin care românii primesc mesaje prin care sunt anunțați că au încălcat reguli de circulație și trebuie să plătească „urgent” o amendă printr-un link fals.
• Alt exemplu este o altă schemă răspândită încă de anul trecut, în care așa-ziși reprezentanți ai Băncii Naționale a României sunau oameni și cereau datele lor personale, sub pretextul că ar fi fost deschis un credit fals pe numele acestora și că trebuie să mute toți banii din bancă într-un așa-zis cont al BNR. 

Numărul de tactici frauduloase crește, iar în timp ce se identifică unele dintre ele, apar altele noi.

Autorităților le este dificil să descopere toți cei responsabili pentru aceste tipuri de fraudă.

Dintre cele 15 dosare penale analizate de Digi24.ro, clasate de procurori și confirmate de instanțe din țară în perioada mai – iunie 2026, doar în două dintre ele persoanele vătămate și-au recuperat prejudiciul și au cerut închiderea acelor dosare. 

• Acest lucru a fost posibil prin raportarea tranzacțiilor frauduloase către bănci și pentru că autorii schemelor nu au reușit să retragă banii sau să facă transferuri către alte conturi sau către portofele electronice de criptomonede. 

Totuși, în toate dosarele examinate de Digi24.ro, autoritățile nu au reușit să determine identitatea exactă a persoanelor responsabile pentru aceste scheme de înșelătorie, menționând că nu există date concrete despre ei, în afară de o adresă IP sau numele unui cont.

• „În urma verificărilor efectuate cu privire la numărul de telefon utilizat și la firma de tranzacționare, nu s-au putut obține date concrete care să conducă la identificarea autorilor (…) în acest caz concret, interesul social nu justifică angajarea în continuare a resurselor investigative ale organelor judiciare pentru a obţine tragerea la răspundere penală a autorilor faptei, care nu au putut fi identificaţi în ciuda eforturilor depuse de către organele de cercetare penală”, se arată în ordonanța de clasare a unuia dintre dosarele analizate de Digi24.ro.
• „În lipsa unor date tehnice, respectiv probe directe sau indirecte, lipsa unor detalii cu privire la beneficiarul transferurilor efectuate, adrese IP, s-a apreciat că nu pot fi obţinute indicii care să conducă la identificarea autorilor şi nu se mai întrevăd activităţi investigative realiste de identificare”, potrivit unei alte ordonanțe de clasare. 
• „Cu privire lau infracţiunea de înşelăciune, s-a reţinut că au fost efectuate investigații și verificări în vederea stabilirii persoanelor vinovate, dar până în prezent autorii nu a fost identificați, făptuitorii au folosit adrese de I.P. din Thailanda”, potrivit unui alt dosar. 
• „Se constată însă că în baza acestor probe nu s-a putut identifica persoana care a accesat platforma de plată în care s-au introdus datele cardului persoanei vătămate şi nici punctul de compromitere a cardului”, se arată într-un alt dosar. 

Alte motive care determină clasificarea acestui tip de dosare penale și care pot fi puse în practică în mod generic sunt următoarele, preluate dintr-o ordonanță de clasare:

„Nu există un interes public în urmărirea faptei, având în vedere următoarele:”

• S-a folosit un mijloc de operare foarte cunoscut, cu privire la care există numeroase campanii de informare; 
• Prejudiciul produs persoanei vătămate nu este unul deosebit de ridicat (1080 lei, după cum s-a stabilit în urma verificării extrasului de cont);
• lipsa de diligență a persoanei vătămate; 
• Eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfăşurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei şi existenţa unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse prin săvârşirea faptei;
• Dificultatea identificării autorului având în vedere modul de operare, respectiv efectuarea unei tranzacții către un portofel digital de criptomonede”

Recomandări pentru a evita să devii victima acestor tipuri de înșelătorii

Chiar dacă raportarea acestor tipuri de înșelătorii către autorități sau bănci este necesară, datorită șansei de recuperare a prejudiciului, prevenirea rămâne cel mai important factor.

În astfel de cazuri privind platformele de investiții, se poate recurge la instrumentul Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), cunoscut sub denumirea „alerte investitori”, care permite publicarea regulată a anunțurilor de tipul:

„Entitatea X nu este autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară să presteze servicii și activități de investiții conform prevederilor Legii 126/2018 privind piețele de instrumente financiare”

• Digi24.ro a documentat, pe larg, cazul unui român din Belgia care a pierdut mii de euro pe fondul unei scheme de înșelătorii online prin intermediul unei așa-zise platforme de investiții. 
• Prin acest articol, am încercat să expunem, pe larg, cum operează infractorii în această situație și ce detalii pot fi observate de oamenii care sunt atrași de promisiunea că ar putea obține câștiguri mari, rapide, investind sume mici. 
• O simplă căutare pe Google cu denumirea platformei de investiții poate lămuri acest aspect. Alte sfaturi pentru a preveni astfel de înșelătorii pot fi citite aici. 

În ceea ce privește alte forme de înșelătorii, autoritățile și experții sugerează următoarele:

• Nu divulga informații personale la telefon – instituțiile publice nu solicită niciodată date sensibile prin apel telefonic;
• Verifică autenticitatea apelului (în cazul înșelătoriilor care presupun imaginea unor instituții publice) – sună înapoi la numărul oficial al instituției, verificat pe site-ul real;
• Nu accesa linkuri primite prin SMS sau email pe care nu l-ai solicitat;
• Verifică adresa reală a site-ului sau expeditorului;
• Să fie verificată adresa completă a unei pagini de internet, să se caute greșeli sau modificări ale denumirii respectivei pagini;
• Să fie tratate cu prudență reclamele și articolele care promit câștiguri rapide sau garantate; 
• Să nu fie introduse date personale, ale cardului sau date de logare în aplicațiile băncilor pe site-uri necunoscute. Să nu fie trimise poze cu buletin sau card către persoane necunoscute;

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });