Experții consultați de Hotnews subliniază că, după o perioadă îndelungată de creștere, industria de IT din România se confruntă acum cu vulnerabilități majore, determinate de modelul pe care s-a dezvoltat. O parte din posturile de muncă sunt acaparate de tehnologie și de inteligența artificială (AI), în timp ce altele sunt relocate în țări cu cheltuieli mai mici. Impactul AI nu se reduce doar la numărul locurilor de muncă disponibile, ci are repercusiuni și asupra calității joburilor care vor continua să existe pe piață. În plus, România are în comun cu alte țări europene anumite caracteristici în ceea ce privește efectele AI și schimbările din sectorul IT.
Articol creat cu sprijinul proiectului european Pulse, realizat printr-o colaborare între Vlad Barză de la HotNews.ro, Massimo de Laurentiis de la Il Sole 24 Ore din Italia, Hannah Krause de la Der Standard din Austria, Petr Jedlicka de la Denik Referendum din Cehia, precum și de către publicațiile El Confidencial din Spania și Delfi din Lituania.
Potrivit lui Răzvan Rughiniș, industria IT românească a avut un puternic accent pe externalizarea serviciilor, care acum se confruntă cu provocările aduse de redefinirea proceselor prin intermediul inteligenței artificiale, a declarat acesta într-un interviu acordat Hotnews.
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
În cadrul Universității Politehnice București, un expert român de seamă în domeniul inteligenței artificiale ocupă și poziția de prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare, fiind recunoscut pe scară largă pentru contribuțiile sale în acest domeniu.
În urma progresului înregistrat de inteligența artificială, calitatea locurilor de muncă se deteriorează. Experții avertizează că această tendință va continua, având repercusiuni asupra economiei și societății. În prezent, problemele ridicate de inteligența artificială depășesc simplele temeri legate de înlocuirea angajaților. În anumite țări europene, chestiuni juridice legate de inteligența artificială au ajuns deja în fața instanțelor de judecată.
Transformările în domeniul IT au generat schimbări semnificative în activitatea profesională a angajaților, iar aceștia experimentează acum un grad ridicat de dificultate în munca lor. Rughiniș subliniază că, în acest context, satisfacția profesională este adesea compromisă, angajații simțind că plăcerea muncii a dispărut în mare măsură.
Experiența profesională a oamenilor se confruntă cu o deteriorare, deoarece activitățile lor se reduc la corectarea greșelilor produse de inteligența artificială, în loc de a crea și a interacționa cu tehnologia în mod creativ. Rughiniș subliniază că acest fenomen poate aduce atât beneficii, cât și „zgomot” și rezultate de proastă calitate, generând insatisfacție în rândul angajaților care lucrează la proiecte din ce în ce mai proaste.
„Inclusiv calitatea job-urilor persoanelor cu experiență se degradează, pentru că ne transformăm din arhitecți și din oameni care intră într-o conversație cu tehnologia și ajungem tot mai mult să corectăm erorile generate de AI”
, afirmă el, adăugând că acest context poate duce la transformarea plăcerii muncii în insatisfacție pentru angajații care sunt nevoiți să lucreze la proiecte din ce în ce mai proaste ca calitate.
Expresia „AI slop” denumește conținutul de calitate scăzută creat prin intermediul inteligenței artificiale.
Potrivit lui Rughiniș, două categorii de probleme sunt demne de luat în considerare. Pe de o parte, sunt chestiuni legate de impactul tehnologiilor moderne asupra societății. Pe de altă parte, există preocupări privind dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale. În anumite țări europene, AI a ajuns deja să fie examinată de instanțele de judecată. Rughiniș consideră că unele situații sunt „o absurditate în afara înțelegerii umane”.
Problema nu se rezumă doar la dificultățile întâmpinate de tinerii care caută locuri de muncă, ci se extinde și asupra scăderii satisfacției profesionale în rândul inginerilor experimentați, care acum se confruntă cu responsabilitatea de a gestiona un număr foarte mare de probleme absurde și complexe. Nivelul de complexitate și varietatea erorilor pe care le poate introduce inteligența artificială sunt mult mai ridicate. Pe lângă faptul că accelerază generarea de cod, există și o accelerare a producerii de probleme și de complexitate, care sunt în prezent soluționate tot de oamenii care rămân în domeniu.
Experta în inteligență artificială vorbește despre implicațiile tehnologiei. O problemă majoră o reprezintă utilizarea AI-ului fără o înțelegere clară a obiectivelor. Potrivit acesteia,
„Riscul este să folosim AI-ul înainte de a ști ce vrem de la el”
. Această declarație subliniază importanța definirii scopurilor înainte de implementarea tehnologiei.
Într-o discuție cu Hotnews, profesorul Rughiniș a fost întrebat dacă a interacționat cu studenți la început de drum în carieră cărora li s-a spus de către superiori, într-o manieră repetitivă:
„Dacă nu-ți faci treaba îți ia AI-ul job-ul”
, această afirmație fiind o temere frecventă în rândul noilor angajați.
În opinia sa, o exprimare mai rafinată a acestui concept ar fi:
„Dacă nu înveți să lucrezi cu aceste instrumente de inteligență artificială, s-ar putea ca un coleg care stăpânește aceste tehnologii să-ți ia locul de muncă”
. De asemenea, el subliniază că aceste instrumente pot fi atât un catalizator al potențialului tău, cât și un revelator al limitărilor tale. Astfel, AI-ul poate amplifica valoarea și limitările individuale.
Potrivit expertului, valoarea angajaților va rezida în capacitatea lor de a gestiona infrastructura de inteligență artificială și de a crea tehnologie și cod fără a se baza pe soluții AI. Dezvoltarea de soluții autonome va fi un factor cheie în acest context.
Importanța acestui aspect rezidă în Rughiniș care subliniază că multe erori comise de modelele de inteligență artificială sunt prezentate cu o încredere extrem de ridicată. Acest lucru poate fi deosebit de periculos, deoarece utilizatorii care nu posedă abilități de gândire critică nu vor putea identifica erorile de raționament pe care AI-ul le prezintă ca fiind absolute. Potrivit expertului, „AI-ul nu are incertitudini”. În plus, Rughiniș avertizează că cei mai vulnerabili la impactul AI-ului sunt angajații care nu sunt capabili să ia decizii fără ajutorul acestuia.
Pentru a progresa, este esențial să se poată dialoga și să se aibă o percepție clară asupra structurii realității și a universului tehnologic, după care să se utilizeze inteligența artificială pentru a grăbi anumite procese. Acest demers trebuie să fie supus evaluării critice a capacităților umane, potrivit expertului. Andrei Pleșu a remarcat deja că problema cu Google este că a făcut posibilă găsirea de informații fără efort de căutare.
„Astăzi, riscul este să folosim AI-ul înainte de a ști ce vrem de la el”
La nivel european, repercusiunile progresului înregistrat de Inteligența Artificială sunt resimțite pretutindeni.
În Austria, sectorul IT a cunoscut și el valuri de concedieri, însă statisticile indică faptul că jumătate din companii au optat pentru creșterea numărului de angajați anul trecut. Pe de altă parte, Spania se confruntă cu un caz care a generat un amplu dezbatere, referitor la o mare companie de tehnologie care a recurs la disponibilizări. În schimb, Lituania pare să fi fost ocolită de valurile masive de concedieri din sectorul IT, iar acum se poartă discuții despre metodele de sprijinire a angajaților pentru recalificarea lor, astfel încât să poată face față erei AI.
În România și în alte țări europene, există anumite caracteristici similare. Impactul procentual al inteligenței artificiale asupra reducerii numărului de angajați în sectorul tehnologic este dificil de cuantificat, însă rămâne incontestabil faptul că tehnologiile AI permit companiilor să realizeze mai multe sarcini cu un număr redus de angajați, iar utilizarea acestor instrumente devine din ce în ce mai frecventă în rândul companiilor.
Statisticile recente din Italia relevă o creștere semnificativă, dublându-se numărul de firme care utilizează tehnologii de inteligență artificială într-un interval de un an. În Lituania, se estimează că aproximativ o treime din specialiștii în tehnologia informației posedă competențe avansate în domeniul inteligenței artificiale.
În mod evident, o mulțime de persoane sunt preocupate de perspectiva pe termen mediu a postului lor, odată cu progresul înregistrat de inteligența artificială. Prognozele privind numărul de locuri de muncă care ar putea să dispară în urma implementării soluțiilor de inteligență artificială au fost deja efectuate în anumite țări, în timp ce altele au încercat să evalueze valoarea totală a pieței tehnologiilor de Inteligență Artificială.
În cadrul sistemului judiciar italian, inteligența artificială a fost supusă unei examinări judiciare aprofundate. Tribunalul din Italia a devenit recent scena unei dezbateri juridice privind implicațiile inteligenței artificiale. Deciziile luate de instanțele italiene au ridicat întrebări cu privire la rolul tehnologiilor avansate în procesul decizional.
„O absurditate în afara înțelegerii umane”
a afirmat un expert în domeniu. Acest subiect a stârnit un interes crescut și în alte țări europene, unde experții în inteligența artificială discută despre multiplele provocări asociate cu dezvoltarea și implementarea AI.
Pe piața muncii din Italia, efectele inteligenței artificiale încep să se resimtă tot mai puternic. 1,8 miliarde de euro – aceasta a fost cifra de afaceri înregistrată în 2025 pe segmentul tehnologiilor AI din Italia, potrivit raportului elaborat de Politehnica din Milano, care a consemnat o creștere semnificativă de 50% comparativ cu anul 2024.
Creșterea numărului de firme care adoptă soluții de inteligență artificială este o tendință în creștere. 16% din totalul companiilor cu peste zece angajați utilizează deja tehnologii AI, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anul 2024. Această evoluție a fost raportată de către jurnaliștii publicației Il Sole 24 Ore.
Transformarea tehnologică este condusă de sectorul IT, unde mai mult de jumătate din companii utilizează deja instrumente de inteligență artificială. 25% aproximativ – aceasta este creșterea estimată a productivității în acest sector datorită progreselor înregistrate în domeniul AI, potrivit estimărilor recente.
În urma progresului înregistrat de metodele profesionale, sunt create continuu noi oportunități de carieră. Observatorul Competențelor Digitale din 2025 arată că numărul de anunțuri de angajare pe LinkedIn Italia care necesită abilități de „prompt engineering” a înregistrat o creștere rapidă, ajungând la dublul numărului de anunțuri într-un singur an. Cea mai mare cerere în sectorul IT o reprezintă profilurile de analiști de date, ingineri de inteligență artificială și „lead software engineers”.
În ciuda progreselor înregistrate, 2023 a rămas o perioadă în care problema lipsei de competențe necesare a continuat să se manifeste. Potrivit raportului Eurostat, aproximativ 60% din totalul companiilor italiene se confruntau cu o dificultate majoră în găsirea unor specialiști în tehnologia informației. În același timp, mai puțin de o zecime dintre studenții din Italia erau înscriși în programe de studii aferente acestui domeniu, procentul fiind cel mai mic la nivelul Uniunii Europene.
În Italia, efectele tehnologiei AI asupra numărului de angajați nu sunt încă pe deplin cuantificabile, însă se observă mai degrabă o restructurare a posturilor decât o înlocuire completă a acestora, Italia fiind unul dintre exemple. Conform raportului, se înregistrează o „combinație tot mai evidentă între abilitățile tehnice și cele practice”.
În Italia, ziarul Il Sole 24 Ore relatează despre două situații remarcabile. Unul dintre acestea implică InvestCloud Italia, sucursală a unei companii fintech americane cu sediul în regiunea Veneto, care a procedat la disponibilizarea întregului personal, numărând 37 de angajați la biroul din Marghera, motivând această decizie printr-un model de organizare care se bazează pe inteligența artificială și care
„nu prevede menținerea unor structuri locale autonome”
. Aceasta marchează unul dintre primele exemple în Italia unde inteligența artificială a fost identificată drept factor principal în reducerea numărului de angajați.
Într-un alt scenariu, un specialist în design vizual a fost disponibilizat de către o firmă care operează în domeniul securității cibernetice. Instrumente de inteligență artificială au fost implementate pentru a restructura procesele de lucru, ceea ce a dus la eliminarea poziției angajatului. O decizie a Tribunalului din Roma a stabilit că această disponibilizare a fost legitimă, fiind determinată de motive obiective și justificate,
inteligența artificială fiind unul dintre mijloacele care au permis companiei să-și optimizeze structura
.
În timp ce efectivele de specialiști IT din Austria au înregistrat o creștere, tehnologia AI se află deja la un nivel avansat. Progresul tehnologiei a ajuns într-un punct în care nu mai poate fi ignorat.
În ceea ce privește impactul inteligenței artificiale asupra sectorului IT din Austria, se observă o discrepanță considerabilă între percepții și realitate. Deși majoritatea populației se teme că AI-ul va genera mai multe pierderi de locuri de muncă decât oportunități, procentul celor care se așteaptă la acest fenomen fiind de 51%, în timp ce 20% dintre austrieci se tem pentru siguranța propriei cariere, consecințele concrete au fost relativ limitate până în prezent. Pe de altă parte, industria IT pare să fi înregistrat anumite avantaje până în acest moment, potrivit jurnaliștilor de la publicația austriacă Der Standard.
Amazon a dezvăluit anul trecut un plan de restructurare care implica eliminarea a 14.000 de poziții, ca urmare, în parte, a progreselor înregistrate în domeniul inteligenței artificiale. În Austria, unde compania deține centre de distribuție, măsurile au avut un impact direct asupra a peste 700 de angajați, care au fost disponibilizați.
Conform datelor prezentate în Raportul Industriei IT pentru anul 2025, elaborat de Camera de Muncă din Austria, 3% reprezintă creșterea numărului de angajați în companiile IT analizate, comparativ cu anul anterior. În plus, până în 2030, se estimează că va exista o penurie de 39.000 de experți în domeniul IT, potrivit informațiilor furnizate de Camera de Comerț a Austriei.
Transformările tehnologice au un impact semnificativ asupra industriei, fapt care nu ridică nici o dubiu. Într-o discuție cu Der Standard, Michael Zettel, directorul general al Accenture pentru Austria, a evidențiat că restructurarea la nivel global a dus la 11.000 de disponibilizări în anul precedent. Procesul a fost caracterizat printr-o abordare structurată în trei faze distincte de către acesta.
Forța de muncă actuală va trebui să își adapteze și să își dezvolte noi abilități pentru a rămâne relevantă; schimbarea va fi esențială pentru progresul în acest domeniu.
Dezvoltarea de noi competențe va avea loc prin atragerea de experți specializați. Recrutarea de specialiști va juca un rol esențial în acest proces. Noua abordare se va concentra pe consolidarea capacităților prin intermediul profesionalismului nou-venit.
Vor fi reexaminate sau definitiv suprimate posturile considerate a fi incompatibile cu epoca inteligenței artificiale. Schimbările vor afecta în mod direct anumite roluri.
Potrivit lui Zettel, pe viitor, programarea tradițională va trebui să fie completată cu alte abilități, deoarece nu va mai fi suficientă în sine. Zettel consideră că sunt necesare talente hibride, care să poată gestiona procesele de automatizare și, în același timp, să fie receptive la educație continuă.
În Spania, un caz recent a adus în atenție implicațiile Inteligenței Artificiale în domeniul judiciar, fiind vehiculat numele companiei Capgemini.
În luna aprilie, un val de disponibilizări colective a fost inițiat în Spania de către Capgemini, o firmă franceză de consultanță, drept urmare a unui plan de restructurare impus de evoluția rapidă a tehnologiilor și de incertitudinea crescândă a scenariului economic. Transformarea a fost prezentată ca o necesitate pentru a răspunde cerințelor fluctuante ale clienților și pentru a se adapta la dinamica pieței, procesul fiind facilitat prin negocieri cu reprezentanții sindicali ai angajaților, după cum relatează EFE, citat de El Confidencial.
În ciuda argumentului companiei privind necesitatea adaptării la era inteligenței artificiale, sindicatul spaniol CCOO a afirmat că procesul de reducere a personalului de la Capgemini este consecința unei „strategii de gestionare defectuoase”, și nu rezultă direct din automatizare, după cum relatează agenția Europa Press.
În urma unui plan de restructurare prezentat în Franța în luna ianuarie, care vizează eliminarea a aproximativ 2.400 de posturi, adică aproape 7% din totalul angajaților francezi ai companiei, vine această decizie anunțată acum din Spania.
În cadrul Acțiunilor Multimedia, acordul de grant LC-02772862 co-finanțat de Comisia Europeană (DG CONNECT) a dat naștere proiectului PULSE, o inițiativă europeană menită să promoveze colaborările jurnalistice transfrontaliere. Proiectul PULSE reunește publicații de prestigiu din Europa, printre care și HotNews.ro, care a încheiat parteneriate cu alte redacții de top, precum:
Coordonarea activităților acestui proiect va fi asigurată de către trei organizații media internaționale de prestigiu, și anume OBCT din Italia, N-ost din Germania și Voxeurop din Franța.
COMENTARII / 0