Bandele criminale folosesc inteligența artificială pentru a le ajuta să găsească locații în Europa unde să construiască fabrici ilegale de țigări, cu șanse mai mici de a fi prinse, a avertizat marți un auditor UE, relatează Politico.
În cadrul unei conferințe de presă, Petri Sarvamaa, responsabil pentru raportul Curții de Conturi Europene privind tutunul ilegal, a subliniat că aceste bande obișnuiau să activeze în Europa de Est, unde se putea ascunde mai ușor.
Acum, cu ajutorul IA, este mai ușor să găsească locuri de desfășurare a activității ilicite mai aproape de piețele lor, în zone rurale și sate, a spus el. „Acest lucru reduce riscul pe lanțul de aprovizionare pentru infractori”, a adăugat Esther Torrente Heras, auditor superior.
Citește șiE.ON, cel mai mare operator european de reţele energetice, ar putea transforma fostele centrale nucleare din Germania în centre de date
În lupta împotriva rețelelor ilegale de tutun, UE și statele membre se confruntă cu numeroase provocări, iar aceste activități determină pierderi de venituri de cel puțin 13 miliarde de euro pe an în întregul bloc comunitar. În anul 2023, aproape una din 10 țigări din Europa a fost realizată în mod ilegal sau a ajuns pe piață prin contrabandă.
Raportul apare, de asemenea, în timp ce tentativele țărilor UE de a ajunge la un acord privind creșterea nivelului minim de impozitare pentru tutun și țigări electronice au încetinit, după ce Suedia — un mare consumator de snus, care va organiza alegeri generale săptămâna viitoare — a respins o taxă pe pungile cu nicotină. Scopul legii este de a armoniza prețurile în întregul bloc comunitar, consolidând piața unică și încurajând oamenii să renunțe la fumat.
Lipsa de coordonare și de schimb de informații între agențiile UE și autoritățile țărilor membre împiedică răspunsul blocului la noile fabrici de țigări ilegale, ceea ce înseamnă că, „cel mai alarmant”, dimensiunea reală, structura și impactul economic sunt necunoscute, a spus Sarvamaa.
„Uniunea Europeană nu își permite să piardă această luptă”
Pentru a combate această activitate ilegală, „totul începe cu Comisia”, a declarat Sarvamaa. „Un schimb mai bun de informații între toți actorii relevanți este esențial.”
El a subliniat că Comisia trebuie să preia un deosebit de semnificativ rol în orchestrarea unui răspuns strategic al acestor actori, printre care se numără: Oficiul European Luptă Antifraudă (OLAF), Europol, Eurojust și Parchetul European (EPPO).
Comisia a adoptat în principal ECA recomandările Curții de Conturi Europene, cu excepția zonelor în care a menționat că acestea depășesc atribuțiile sale. Ea a refuzat propunerea de a stabili strategii pentru diverse autorități UE, subliniind că OLAF și alte instituții au responsabilitatea de a-și stabili prioritățile strategice. În plus, a afirmat că nu se poate oferi o abordare robustă pentru măsurarea volumului comerțului ilegal și a efectelor sale economice, deoarece nici o metodă unică nu ar putea face acest lucru.
„Uniunea nu își permite să piardă această luptă”, a avertizat Sarvamaa, subliniind că sănătatea publică, protejarea integrității pieței unice și prevenirea criminalității organizate sunt toate în pericol.
Totuși, el a evitat să ofere sugestii privind modul în care Europa ar trebui să abordeze revizuirea legilor referitoare la produsele din tutun și la accize, subliniind că această responsabilitate aparține factorilor de decizie politică și al legislatorilor.
COMENTARII / 0