Raportul Organizației Națiunilor Unite prezintă o prognoză alarmantă privind consumul de resurse al inteligenței artificiale, care ar putea ajunge să utilizeze aproape 3% din producția globală de electricitate până în 2030. Această cantitate de energie electrică este similară cu necesarul anual de apă al unei regiuni care găzduiește 1,3 miliarde de locuitori, și anume Africa Subsahariană. Într-un interviu acordat publicației Live Science, Kaveh Madani, director al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate și coordonator principal al studiului, a explicat că fiecare interacțiune cu inteligența artificială, fie că este vorba despre un prompt, o imagine sau un videoclip generat de AI, are un impact considerabil asupra mediului înconjurător.
2030 marchează o posibilă cotitură în ceea ce privește consumul de energie al sistemelor de inteligență artificială, care ar putea atinge 3% din cererea mondială de electricitate. În același timp, aceste sisteme ar putea avea nevoie de o cantitate de apă similară cu cea utilizată de 1,3 miliarde de locuitori din Africa Subsahariană pentru necesitățile zilnice ale gospodăriilor lor într-un an.
Potrivit unui studiu recent, Organizația Națiunilor Unite a ajuns la concluzia că expansiunea rapidă a inteligenței artificiale are un impact semnificativ asupra mediului.
Consumul de terenuri, apă și emisii de gaze cu efect de seră sunt principalele aspecte analizate în raport.
În cazul în care centrele de date care sprijină inteligența artificială ar fi considerate o țară, acestea ar ocupa locul 11 în lume în ceea ce privește consumul de energie, datorită cererii mari de infrastructură și electricitate pentru operarea unor modele din ce în ce mai complexe și pentru a procesa solicitările utilizatorilor.
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
Centrele de date ar putea înregistra o creștere semnificativă a cererii energetice până în 2030, ajungând pe locul șase la nivel global. Consumul lor de energie ar putea avea o amprentă considerabilă asupra mediului, ocupând o suprafață similară cu cea a statului Connecticut și generând emisii echivalente cu cele ale Marei Britanii în 2025, în funcție de proporția de energie regenerabilă utilizată.
Următorii ani ar putea înregistra o creștere semnificativă a impactului asupra mediului și climei, datorită presiunii exercitate de tehnologia AI și infrastructura aferentă acesteia.
În căutarea unor informații suplimentare, Live Science a purtat un dialog cu Kaveh Madani, figura centrală în coordonarea raportului Organizației Națiunilor Unite, care conduce și Institutul pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite, fiind și distins cu Premiul Stockholm pentru Apă în cursul acestui an.
Nu este cazul să facem acest lucru.
Nu se poate stabili o conexiune directă cu sursa inițială a articolului pentru continuarea discuției.
Nu există text care să necesite
Expresia „În spatele fiecărui prompt există un impact asupra mediului” subliniază efectele nedorite pe care le are asupra ecosistemului fiecare interacțiune cu inteligența artificială.
Realitatea din spatele inteligenței artificiale este diferită de percepția comună, potrivit lui Madani, care a fost întrebat despre concluzia principală a raportului.
Mulți oameni consideră AI-ul ca fiind ceva virtual sau „în nori”, însă Madani subliniază că
realitatea este cu totul alta
.
Elementul fizic masiv și complexitatea lănțurilor de aprovizionare stau la baza tehnologiei AI, contrar percepției publice predominant digitale.
Concluzia principală a acestui raport este că, deși în discursul public AI este percepută ca ceva virtual, digital sau aflat în cloud, în spatele ei există o componentă fizică uriașă și lanțuri de aprovizionare complexe.
Raportul își propune să reamintească oamenilor că fiecare interacțiune cu AI are un anumit nivel de impact asupra mediului, fie că vorbim despre un prompt, o utilizare sau pur și simplu o interacțiune.
De la extragerea mineralelor critice și fabricarea echipamentelor la fazele de proiectare și administrare a infrastructurii tehnologice și manipularea deșeurilor electronice, fiecare proces are repercusiuni considerabile asupra mediului înconjurător.
Impactul digital nu este o noțiune abstractă, deoarece digitalul lasă o urmă care trebuie să fie luată în considerare.
„Faptul că ceva este digital nu înseamnă că este lipsit de impact. Există întotdeauna o amprentă asociată și trebuie să fim conștienți de asta.”
Consumul de resurse pentru inteligența artificială este mult mai complex decât se credea, potrivit lui Madani.
Acesta avertizează că AI implică nu numai un consum ridicat de energie, ci și un consum considerabil de apă și utilizarea vastă de terenuri.
ONU subliniază că procesele implicate în producția și gestionarea inteligenței artificiale au un impact semnificativ asupra mediului.
„Pe tot lanțul de aprovizionare, de la extracția mineralelor critice până la gestionarea deșeurilor electronice, avem procese care necesită apă, teren și care generează emisii de carbon.”
Acest impact se reflectă în consumul de resurse și generarea de emisii.
Impactul asupra mediului este ilustrat de procesul de extragere a mineralelor critice, care consumă cantități mari de apă și are potențialul de a polua puternic resursele locale.
Energia necesară pentru funcționarea centrelor de date este generată adesea prin procese care presupun un consum semnificativ de resurse. Producerea energiei pentru aceste centre de date are un impact considerabil asupra resurselor disponibile.
Utilizarea energiei hidroelectrice pentru alimentarea unui centru de date are implicații majore, deoarece necesită suprafețe vaste de teren și cantități mari de apă. Această realitate este valabilă pentru toate categoriile de energie, indiferent dacă sunt clasificate drept curate sau regenerabile.
În plus, centrele de date necesită apă pentru procesele de răcire aferente.
Utilizarea inteligenței artificiale ar putea avea un impact asemănător asupra resurselor ca și consumul unei națiuni cu o economie puternică. Resursele necesare pentru alimentarea tehnologiilor AI ar putea fi considerabile. Dezvoltarea inteligenței artificiale ridică îngrijorări legate de eficiența energetică și de utilizarea resurselor.
20% din cererea curentă de energie a centrelor de date poate fi pusă pe seama inteligenței artificiale, potrivit lui Madani, deși estimează că este dificil să se determine cu exactitate consumul curent de energie al AI.
În următorii ani, această pondere ar putea crește la 40%.
Un viitor sumbru se conturează pentru centrele de date care stau la baza operațiunilor de inteligență artificială, deoarece acestea ar putea consuma până la 3% din cererea globală de energie. Această cifră le-ar poziționa drept a șasea cea mai mare entitate consumatoare de energie la nivel global.
Consumul masiv de resurse necesar pentru alimentarea inteligenței artificiale are un impact semnificativ asupra resurselor de apă la nivel global, fiind estimat că aproximativ 1,3 miliarde de oameni din regiunea Africa Subsahariană ar putea avea acces la apă pentru necesitățile de bază, acoperind astfel cerințele lor zilnice de apă potabilă, igienă și alte utilizări casnice.
Zonele comunitare predispuse la vulnerabilitate sunt expuse la suportarea consecințelor financiare
În raport cu capacitatea planetei și a societăților de a suporta asemenea volume de utilizare a resurselor, un specialist lansează o avertizare privind necesitatea adoptării unor hotărâri complicate în diverse regiuni ale globului.
În unele zone ale lumii, vor trebui luate decizii dificile
.
O dilemă dificilă se ridică în fața utilizării resurselor, conform unui avertisment, ONU subliniază că costurile asociate cu inteligența artificială sunt mai mari decât se credea.
„Va trebui să alegi dacă vrei să folosești apa pentru agricultură sau pentru centrele de date.”
Consecințele nefaste se vor abate, în opinia sa, asupra celor mai vulnerabili și a celor mai defavorizați, în cazul în care comunitățile locale nu sunt consultate în procesul decizional.
El subliniază că acești oameni vor fi cei mai afectați dacă nu li se oferă posibilitatea de a participa la luarea deciziilor.
Madani emite o avertizare suplimentară cu privire la faptul că, pe măsură ce cererea mondială de energie electrică înregistrează o creștere, sectorul energiei regenerabile nu reușește să țină pasul cu această tendință accelerată.
O declarație recentă subliniază că abandonarea sistemelor energetice tradiționale nu este o opțiune viabilă.
Dimpotrivă, combustibilii fosili ar putea deveni și mai esențiali pentru generarea de energie.
„Asta înseamnă că nu doar că nu putem renunța la vechile sisteme energetice, dar s-ar putea să avem nevoie și de mai multă energie din combustibili fosili.”
Avantajele tehnologiei de inteligență artificială se reflectă în schimbări profunde ale modului de viață al oamenilor, însă Madani subliniază că aceste beneficii nu sunt distribuite uniform în rândul populației globale.
Potrivit lui Madani
, deși inteligența artificială are un impact pozitiv asupra întregii umanități, anumite disparități în ceea ce privește accesul la aceste avantaje rămân evidente.
Deși se consideră că tehnologia este pentru toți, realitatea arată că țările și comunitățile mai dezvoltate economic sunt cele care
„beneficiază cel mai mult”
, iar la nivel intern, persoanele cu venituri mai mari sunt cele care se bucură de avantaje suplimentare, potrivit unor opinii, aceastea fiind
„câștigă și mai mult”
.
În timp ce beneficiile sunt evidente, Africa, America de Sud și anumite zone din Asia sunt cele care suportă frecvent consecințele nefaste asupra mediului, din cauza comunităților defavorizate care se confruntă cu extragerea mineralelor critice necesare.
O realitate sumbră o reprezintă faptul că o parte semnificativă a populației se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește accesul la resurse de bază, precum apă potabilă curată și infrastructură energetică fundamentală.
Întrebarea esențială care se ridică este dacă este obligatoriu să mai creăm o imagine în plus.
Toate nivelurile societății sunt chemate să contribuie la găsirea soluțiilor, afirmă Madani, care subliniază importanța implicării companiilor, guvernelor și a utilizatorilor în abordarea problemei.
Madani spune că soluțiile trebuie să vină de la toate nivelurile: companii, guverne și utilizatori.
becoming
Sunt necesare soluții la toate nivelurile societății, după cum afirmă Madani: atât companiile, cât și guvernele și utilizatorii trebuie să joace un rol.
După Madani, este nevoie de contribuția companiilor, a guvernelor și a utilizatorilor pentru a rezolva problema, soluțiile trebuind să fie generate la toate nivelurile.
La toate nivelurile – companii, guverne și utilizatori – trebuie să se găsească soluții, potrivit lui Madani.
Potrivit lui Madani, companii, guverne și utilizatori trebuie să contribuie la soluționarea problemei la toate nivelurile.
Companiile, guvernele, și utilizatorii au nevoie să ofere soluții la toate nivelurile, a declarat Madani.
Soluții de la toate nivelurile – companii, guverne și utilizatori – sunt necesare, a afirmat Madani.
Soluțiile menite să atenueze efectele trebuie să fie generate la toate nivelurile, și anume de companii, guverne și de utilizatori, a declarat Madani.
Regulile stricte de monitorizare și raportare a efectelor asupra mediului ar trebui să fie instituite de guverne, companiile fiind responsabile pentru creșterea eficienței și transparenței sistemelor lor.
Utilizatorii joacă, de asemenea, un rol semnificativ în acest context.
Deciziile utilizatorilor pot fi mai informate atunci când aceștia optează pentru o abordare mai prudentă și utilizează inteligența artificială numai în situații de maximă necesitate.
„Utilizatorii pot face alegeri mai inteligente, folosind AI mai responsabil și doar atunci când este absolut necesar.”
O întrebare esențială ar trebui să fie pusă de către oameni, și anume dacă generarea unei imagini suplimentare este cu adevărat justificată.
De asemenea, ar trebui să se pună problema dacă crearea unui videoclip este realmente necesară.
În plus, utilizarea unui model în modul «thinking» ar trebui să fie supusă unui examen atent pentru a stabili dacă este absolut necesară.
„Este chiar necesar să generăm încă o imagine? Este chiar necesar să generăm un videoclip? Este necesar să folosim modelul în modul «thinking»?”
Reducerea impactului inteligenței artificiale asupra mediului este posibilă numai prin colaborarea tuturor celor implicați, afirmă Madani.
doar printr-un efort comun al tuturor actorilor implicați impactul AI asupra mediului poate fi redus
sunt cuvintele lui Madani.
COMENTARII / 0