Peste jumătate dintre elevii de liceu din România aplică tehnologia <
Studiul a fost publicat miercuri de Edge Institute și citat de Edupedu.ro.
În plus, 98% dintre elevii chestionați au utilizat instrumente bazate pe AI, iar 84% recunosc că le folosesc cel puțin o dată pe săptămână pentru activități școlare.
Citește șiO nouă armă în arsenalul Rusiei. Ucrainenii au dezvăluit detalii despre racheta de croazieră „Filin”
În cadrul unui studiu efectuat pe un eșantion de 3.033 de elevi din România, cu vârste între 14 și 20 de ani, s-a constatat că 45% dintre participanți recurg la inteligența artificială de mai multe ori pe săptămână pentru activități educaționale, 25% o utilizează zilnic sau aproape zilnic, iar 15% o aplică săptămânal.
Activitățile educaționale principale în care se recurge la AI includ căutarea de informații și idei (75%), rezolvarea temelor (50%), rezumarea textelor, articolelor și lecțiilor (47%) și traducerea textelor (44%).
Un element îngrijorător evidențiat de cercetare este că 46% dintre elevii care utilizează inteligența artificială pentru activități școlare declară că preiau conținut generat fără a-l verifica. În plus, 21% dintre aceștia susțin că au depus lucrări care conțineau date incorecte sau surse inexistente. Aceste observații pun în relief absența unui reflex de verificare și o conștientizare scăzută a limitărilor tehnologice.
„Deși elevii înțeleg că IA poate produce informații și conținuturi eronate, reflexul verificării lipsește, iar percepția asupra potențialului IA de a confabula este redusă”, avertizează autorii studiului.
Un alt punct de interes din studiu se referă la modul în care liceenii percep folosirea AI. 69% dintre respondenți afirmă că este complet sau în mare măsură permis să aplice inteligența artificială pentru a rezolva sarcini din anumite discipline, iar 40% nu detectează nicio problemă în a recurge la AI pentru a compune eseuri sau referate pe care apoi să le prezinte ca fiind proprii. În plus, 35% dintre tineri consideră acceptabil să lase un program AI să realizeze întregul proiect școlar în locul lor.
Chiar dacă cea mai mare parte dintre elevi susține că subiectul AI este adesea abordat în conversațiile colegiale, 46% dintre respondenți susțin că mulți dintre aceștia ascund utilizarea acestor instrumente, iar 43% consideră că utilizatorii excesivi de AI sunt percepuți ca trișori.
Chiar dacă utilizarea inteligenței artificiale este răspândită printre elevi, cercetarea scoate în evidență lipsa unor reglementări clare în școli. Numai 29% dintre participanți au declarat că există reguli precise privind utilizarea AI, în timp ce 30% au spus că regulile sunt neclare, iar 21% au menționat că nu există nicio regulă în acest sens. Mai mult, 27% dintre elevi afirmă că nu au primit nicio educație despre utilizarea AI.
Numai 21% dintre elevii de liceu declară că au studiat inteligența artificială în cadrul unei materii la școală, iar doar 16% au participat la cursuri dedicate acestui subiect. În plus, un singur 15% a primit îndrumare de la un profesor pentru a utiliza AI în mod responsabil.
Autorii studiului subliniază o diferență semnificativă între modul în care AI este adoptat și procesele anterioare de digitalizare în sistemul educațional românesc. În timp ce digitalizarea a fost propulsată
de sus în jos
, prin investiții în laboratoare TIC și platforme de e-learning, inteligența artificială se răspândește
de jos în sus
, prin utilizarea informală de către elevi, fără un cadru legislativ clar care să reglementeze acest fenomen.
În același timp, recurgerea la inteligența artificială pentru a soluționa rapid temele zilnice pare să devină o rutină comună printre elevi, însă această metodă ascunde un pericol major pentru performanța școlară. Deși aplicațiile AI pot oferi note bune la teme pe termen scurt, pe termen lung rezultatele la examenele decisive se pot reduce considerabil.
Un efort de cercetare extins, realizat de specialiștii de la Universitatea din Stockholm și Universitatea din Hong Kong, scoate în evidență un tip de capcană cognitivă. Prin monitorizarea a peste 26.000 de elevi de gimnaziu și liceu, studiul furnizează primele dovezi concrete privind efectul real al asistenților virtuali asupra procesului de învățare.
În faza inițială, recurgerea la aplicații precum ChatGPT se dovedește a fi un avantaj net pentru studenți. Notele la temele pentru acasă s-au ridicat cu 18% în medie, iar timpul dedicat rezolvării a scăzut de la 64 de minute la doar 45 de minute.
Rezultatele adverse se manifestă doar după o perioadă extinsă de utilizare continuă. În primele șase luni de rezolvare a temelor cu ajutorul AI, notele la testele lunare au scăzut cu 20%. În intervalul de doi ani, diferența s-a accentuat la examenele naționale de evaluare și admitere: o scădere de 24% la examenul Zhongkao și o scădere de 18% la testul Gaokao.
COMENTARII / 0