În perioada ianuarie-iunie 2026, aproape jumătate din totalul incidentelor cibernetice semnalate, anume 42%, au reprezentat escrocherii comise prin intermediul apelurilor telefonice (vishing), potrivit datelor Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), prezentate într-un recent eveniment de specialitate.
În aceeași perioadă, escrocheriile efectuate prin vishing au reprezentat patruzeci la sută din totalul incidentelor, fiind urmate de cele de tip phishing, care au înregistrat 14% și de cele comise prin mesaje SMS, cunoscute sub numele de smishing, cu 13% din numărul total.
DNSC a informat, printr-un comunicat de presă remis Agerpres în cursul zilei de miercuri, că în perioada analizată, un număr considerabil de dosare penale, aproximativ 15.000, au fost înregistrate de către toate structurile de investigații criminale din cadrul Poliției Române, care sunt responsabile cu investigarea infracțiunilor informatice și a celor comise împotriva sistemelor informatice.
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
Un număr de 72.000 de dosare au fost raportate.
72.000 de dosare erau încă în proces de rezolvare la nivel național la sfârșitul lunii iunie, potrivit Direcției de Investigații Criminale din Poliția Română. Numărul acestora reprezenta o creștere față de 67.000 de dosare înregistrate la data de 1 ianuarie 2026. Informațiile au fost oferite de către reprezentanții Direcției de Investigații Criminale, Poliția Română.
Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC, a subliniat că metodele utilizate de atacatori nu sunt neapărat inovative, însă tehnologia pe care o folosesc a înregistrat o evoluție considerabilă, inclusiv prin integrarea instrumentelor de inteligență artificială.
În același timp, acești atacatori au devenit mai pricepuți în tehnici de inginerie socială, prin care îi conving pe oameni să divulge informații personale, să transfere fonduri sau să instaleze aplicații dăunătoare.
Pentru a preveni astfel de fraude, utilizatorii trebuie să fie atenți la trei aspecte cheie pe care le pot identifica în fiecare încercare de fraudă: emoția, urgența și solicitarea de informații personale.
Inițiative precum cea de astăzi, în care DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale – prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice.
Astfel de inițiative comune, la care participă DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România, sunt vitale pentru combaterea eficientă a acestui fenomen.
DNSC a emis o avertizare cu privire la o nouă modalitate de fraudă online care îi țintește pe șoferi, și anume un mesaj SMS care are ca scop să înșele românii prin amenzi false.
Vizate sunt persoanele cu vârsta peste 50 de ani, conform informațiilor disponibile. Acest segment de populație pare a fi în atenția celor care desfășoară activități frauduloase.
Șase din zece persoane cu vârsta peste 50 de ani afirmă că au fost victime ale unui anumit tip de înșelăciune online, potrivit rezultatelor unui studiu național lansat recent. Studiul a arătat că 37% dintre persoanele din această categorie de vârstă nu au cunoscut niciodată o astfel de experiență. În cadrul aceluiași eveniment de specialitate, a fost prezentat și un alt aspect important legat de
nu au fost oferite declarații suplimentare
, însă s-a reliefat faptul că majoritatea celor intervievați au avut de suferit de pe urma unor astfel de fraude.
13 tipuri de fraude au fost analizate într-un studiu, iar persoanele în vârstă sunt familiarizate, în medie, cu 7 dintre acestea. Potrivit respondenţilor, mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituţii sunt cele mai cunoscute,
66% dintre respondenţi spun că au auzit de acestea
, fiind vorba despre spoofing şi metode de impersonare.
Fraudele cibernetice au înregistrat o creştere alarmantă, conform datelor prezentate de DNSC.
La mică distanţă de fraudele prin telefon care au reprezentat patru din zece incidente, se află phising-ul, o metodă care implică trimiterea de linkuri false către site-uri care imită platforme oficiale, cu o pondere de 63%.
De asemenea, ofertele pentru produse sau servicii la preţuri nerealist de mici şi mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului au fost semnalate în 61% din cazuri.
Mai mult de jumătate dintre cei care au participat la sondaj au declarat că sunt la curent cu solicitările de fonduri primite prin intermediul platformelor WhatsApp, Facebook sau TikTok, într-un procent de 57%, dar și cu ofertele de investiții neverosimile și promisiunile financiare lipsite de realism, care au ajuns la 56%.
În urma unui studiu, s-a observat că persoanele cu vârsta peste 50 de ani tind să aibă o reacție activă în fața unei posibile fraude, majoritatea alegând să nu ignore situația. În acest context, aproape șapte din zece persoane intervievate au luat legătura cu Poliția sau cu alte instituții abilitate, în timp ce 47% dintre respondenți au decis să întrerupă orice legătură cu sursa mesajului suspect. De asemenea, 36% dintre cei intervievați au ales să verifice informațiile înainte de a lua orice măsură, în vreme ce 19% au optat pentru a trece cu vederea mesajul. În ceea ce privește acțiunile mai riscante, 11% dintre respondenți au recunoscut că au accesat linkul trimis, iar un procentaj similar a luat inițiativa de a contacta banca pentru confirmarea informațiilor.
DNSC emite avertismente și sfaturi pentru protecție cibernetică
Pentru protecția utilizatorilor, experții DNSC oferă recomandări esențiale privind securitatea online, avertizând împotriva accesării de linkuri sau atașamente suspecte provenite din surse necunoscute.
De asemenea, utilizatorilor li se recomandă să fie precauți atunci când sunt solicitați să instaleze aplicații la cererea unor presupuși reprezentanți ai unor firme de investiții, care ar putea oferi acces necontrolat la dispozitivele lor, fie că este vorba despre un telefon mobil sau un computer.
În situațiile în care utilizatorii au nevoie de asistență pentru efectuarea unor operațiuni,
să contacteze banca
este o măsură de precauție suplimentară.
În plus, utilizatorii ar trebui să verifice autenticitatea site-urilor pe care accesează, asigurându-se că nu se află pe un site-clonă care imită unul oficial.
Siguranța online este esențială atunci când vine vorba despre operațiuni bancare pe internet. Utilizarea linkurilor pentru a accesa aplicația de internet banking poate fi periculoasă.
Nu ar trebui să vă autentificați în aplicația de internet banking prin intermediul unui link trimis prin SMS sau e-mail. De asemenea, este recomandat să evitați accesarea linkurilor care sunt promovate online.
din
devine
În situații de acest gen nu se recomandă autentificarea în aplicaţia de internet banking utilizând un link trimis prin SMS sau e-mail; în același timp, nici accesarea de linkuri care sunt promovate nu este indicată.
DNSC subliniază că pentru a identifica încercările de fraudă online și a nu deveni victime ale acestora, utilizatorii au posibilitatea de a consulta surse de încredere, precum pagina web a DNSC, secțiunea dedicată securității de pe site-ul ING Bank și portalul sigurantaonline.ro.
COMENTARII / 0