Perseverance al NASA a stabilit recent un nou record pentru cea mai lungă distanță parcursă vreodată de un vehicul pe o planetă diferită de Terra, potrivit Reuters. Deși nicio persoană nu a pășit vreodată pe Marte, oamenii de știință au reușit să realizeze explorări extinse pe suprafața planetei vecine a Pământului, folosind rovere robotizate, iar acest rover, echipat cu șase roți, a atins această performanță impresionantă.
Agenţia spaţială americană a comunicat că roverul Perseverance, de dimensiuni comparabile cu un automobil mic, a traversat 45,2 kilometri de la aterizarea sa pe Marte, efectuată acum aproximativ cinci ani și jumătate, învingând astfel recordul precedent de distanță pe planeta roșie, stabilit anterior de un alt vehicul NASA, Opportunity, în intervalul 2004-2018. Ambele roveri, Perseverance și Opportunity, au depăşit în același timp distanțele parcursă de orice rover lunar.
Perseverance, echipat cu o serie de instrumente ştiinţifice, a căutat dovezi ale existenţei unor străvechi forme de viaţă microbiană pe Marte, o planetă care, în trecutul său îndepărtat, era mai umedă şi mai caldă decât lumea rece şi aridă care este astăzi, şi a colectat mostre de roci şi de sol în vederea unei potenţiale aduceri a acestora pe Pământ, în cadrul unor misiuni viitoare.
Craterul Jezero
După aterizarea sa pe 18 februarie 2021, roverul Perseverance s-a deplasat în interiorul și în jurul Craterului Jezero, o regiune situată în emisfera nordică a planetei Marte, despre care se consideră că a fost inundată de apă și că a găzduit un bazin lacustru în urmă cu câteva miliarde de ani.
NASA a comunicat că roverul Perseverance a înregistrat un record semnificativ în ziua de duminică, în timp ce se îndrepta spre zona numită Idubi, traversând sectorul situat lângă marginea vestică a craterului, cunoscut sub numele de „Lac de Charmes”, unde examinează printre cele mai antice formațiuni de teren descoperite vreodată în Sistemul Solar.
Perseverance este unul dintre cele două rovere ale NASA care explorează în prezent suprafaţa planetei Marte, celălalt fiind roverul Curiosity, care operează în Craterul Gale, situat în apropierea ecuatorului marţian. Curiosity a parcurs o distanţă de 38,15 kilometri după asolizarea sa pe Marte, în anul 2012.
Steven Lee, managerul de proiect responsabil pentru cele două rovere de la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, a spus că Perseverance nu prezintă indicii de încetinire în activitățile sale.
„Componentele hardware şi instrumentele roverului Perseverance sunt într-o stare excelentă, toate sistemele redundante fiind în continuare funcţionale. O evaluare recentă a tuturor sistemelor a ajuns la concluzia că acestea pot opera până mult după orizontul anilor 2030 şi, probabil, chiar şi după acea perioadă”, a declarat Steven Lee.
Roverul chinez Zhurong a adunat informații științifice semnificative pe planeta Marte, activându-se în regiuni cu altitudini joase din emisfera nordică a Marței în perioada 2021-2022.
Capacitatea de mobilitate autonomă
Perseverance a recursat adesea la capacitatea sa de deplasare autonomă, sprijinită de un sistem de navigație numit AutoNav. Steven Lee a subliniat că 90% din deplasările roverului american se realizează în mod autonom, fără intervenție umană.
„Perseverance captează imagini stereo ale terenului din faţa lui, generează o hartă digitală 3D şi alege cea mai sigură rută către obiectivul deplasării sale”
, Steven Lee a precizat.
Vision Compute Element, coprocesorul de la roverul american, îi permite să analizeze imagini și să execute software-ul de navigație autonomă cu o viteză foarte mare în timpul mișcării, a precizat Steven Lee. Spre deosebire de roverele anterioare, acestea erau nevoite să se oprească pentru
„a gândi”
înainte de fiecare fază a deplasării.
„Perseverance valorifică moştenirea creată în 29 de ani de roverele noastre marţiene anterioare – Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity -, fiecare dintre acestea încorporând lecţiile învăţate anterior şi îmbunătăţindu-ne capacitatea de a ne deplasa pe o altă planetă”
Inginerul american a subliniat că Perseverance profită de experiența acumulată în 29 de ani de la lansările roverelor Sojourner, Spirit, Opportunity și Curiosity, integrând învățăturile dobândite pentru a îmbunătăți abilitatea noastră de a naviga pe o altă planetă.
Mecanismele sistemului de mobilitate al roverului Perseverance sunt supuse unor teste menite să demonstreze capacitatea acestuia de a parcurge o distanţă de 100 de kilometri sau chiar mai mare. În cadrul acestui proces, componentele hardwire sunt testate la solicitări echivalente cu parcurgerea unei distanţe cuprinse între 150 km şi 300 km, a dezvăluit Steven Lee.
Semnătură biologică posibilă
Steven Lee a mai spus că cea mai importantă realizare de până acum a roverului Perseverance a fost, aproape cu certitudine, descoperirea – anunţată anul trecut – a unei potenţiale biosemnături, adică un posibil indiciu al existenţei unor străvechi forme de viaţă microbiană. Acea biosemnătură potenţială a fost identificată într-o rocă roşiatică, despre care se crede că s-a format în urmă cu 3,2 miliarde – 3,8 miliarde de ani, în albia unui râu ce alimenta lacul care a umplut odinioară cu apă Craterul Jezero.
Steven Lee a adăugat că zona Lac de Charmes ar putea oferi indicii despre procesele geologice timpurii ale planetei și despre impacturi cu meteoriţi de mari dimensiuni. Craterul Jezero a rezultat dintr-un astfel de impact, în faza incipientă a istoriei planetei Marte.
„Terenul pe care îl explorăm în prezent ar putea conţine roci mai vechi decât oricare dintre cele descoperite pe Pământ”, a spus Steven Lee.
Misiunea iniţială a roverului Perseverance prevedea parcurgerea unei distanţe de doar 20 de kilometri. NASA a aprobat recent o prelungire a misiunii acestui rover, pentru ca el să exploreze marginea Craterului Jezero până spre sfârşitul anului 2028.
„Există dovezi bazate pe măsurători realizate de pe orbită, care indică faptul că unele zone de la marginea craterului au fost, în trecut, sisteme hidrotermale cu apă subterană caldă sau fierbinte. Este posibil ca acele zone să fi oferit, la un moment dat, un mediu subteran cald şi bogat în apă, propice vieţii. De altfel, unii paleontologi au emis ipoteza că şi viaţa pe Pământ a apărut tot în astfel de medii”, a explicat Steven Lee.
Alimentarea roverului, realizată cu plutoniu, funcționează așa cum era așteptat, a declarat American engineer, menționând că acesta va avea
energie utilă pentru mulţi ani de acum înainte
.
COMENTARII / 0