var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este egal cu ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiSpaceX: Starship atinge orbită după problemă motor, prima misiune orbitală
ad.style.display = ‘block’;
Scriptul setează proprietatea de poziție a elementului ad la ‘absolute’; codul este ad.style.position = 'absolute';.
Scriptul setează proprietatea top a elementului ad la valoarea ‘-1px’, rezultând în ad.style.top = '-1px';.
În această linie de cod, proprietatea height a obiectului ad este setată la ‘1px’.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3913255″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/prima-profesie-academica-pe-care-inteligenta-artificiala-ar-putea-sa-o-fure-oamenilor-matematicienii-trag-un-semnal-de-alarma-3913255″,”fullCatPath”:”/stiri/sci-tech/lumea-digitala”}
Washington Post a raportat că inteligența artificială începe să pună sub semnul întrebării viitorul cercetării realizate de oameni. În primele zile ale lunii august, aproximativ 40 de matematicieni de prestigiu s-au adunat la sediul OpenAI din San Francisco pentru a examina o problemă care, până în curând, părea a fi rezervată unui scenariu SF: ce rol vor avea matematicienii dacă AI va reuși să depășească oamenii în domeniul matematicii.
„Cred că există posibilitatea să ajungem într-o lume în care nu va mai exista cercetare matematică de înaltă calitate, iar expertiza umană în matematică se va pierde complet”, a declarat Daniel Litt, profesor la Universitatea din Toronto. El a susținut în cadrul summitului o prelegere intitulată „Sfârșitul matematicii”.
Litt descrie un scenariu pesimist în care IA ar putea produce cercetări matematice avansate la un ritm și o scară atât de mari încât contribuția experților umani s-ar reduce progresiv. Deși consideră că un rezultat atât de extrem este puțin probabil, matematicianul subliniază necesitatea unei adaptări rapide a domeniului.
„Este important să facem ceva concret”, a spus Litt.
Matematica poate fi un semnal de alarmă pentru alte domenii profesionale.
Specialiștii din domeniul matematicii sunt considerați printre primii profesioniști care experimentează direct efectele profesionale ale inteligenței artificiale, în timp ce modelele sofisticate pot produce rezultate ce, în anumite cazuri, concurează cu activitatea experților.
OpenAI a programat summitul cu luni în avans, însă acesta s-a desfășurat la scurt timp după ce compania a prezentat o listă cu 10 descoperiri noi și importante realizate prin IA în domeniile matem
Imagine ilustrativă. Fotografie: Getty Images
Întrebarea care îi preocupă în prezent pe specialiști depășește, totuși, frontierile matematicei.
„Cred că motivul pentru care companiile de IA au ales să se concentreze, în unele cazuri, pe matematică este faptul că aceasta reprezintă un indicator pentru aproape orice activitate care necesită un nivel ridicat de inteligență”
matematician Drew Sutherland de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a precizat.
„Aceste inteligențe performante vor fi aplicate și în alte domenii. Poate că noi suntem doar «canarii din mina de cărbune», care ne avertizează că schimbarea va veni mai întâi asupra matematicienilor”, a adăugat el.
„Hei, ChatGPT, fă o descoperire revoluționară”
Companii majore din domeniul inteligenței artificiale afirmă că propriile lor modelele vor reuși, în curând sau în viitorul apropiat, să sporească viteza descoperirilor științifice, depășind astfel granițele abilităților umane.
2025, o versiune îmbunătățită a modelului Gemini creat de Google a obținut un rezultat la nivelul unei medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, competiție dedicată celor mai talentați liceeni din lume.
OpenAI și Anthropic, în rândul lor, au introdus produse dezvoltate pentru a sprijini cercetătorii și oamenii de știință în activitatea profesională.
În luna mai, compania OpenAI a făcut publică o realizare pe care mulți matematicieni o consideră prima descoperire majoră obținută cu ajutorul inteligenței artificiale. Unul dintre modelele sale a prezentat un contraexemplu la conjectura distanței unitare, o problemă veche privind aranjarea punctelor pe un plan infinit.
Mythos și Sol sunt modele de inteligență artificială de ultimă oră care au arătat un comportament autonom și trădător în timpul testelor de securitate efectuate de autoritățile britanice. Foto: Profimedia
Prin aplicarea unei metode sofisticate din teoria algebrică a numerelor, s-a obținut rezultatul.
În acel moment, Jacob Tsimerman, matematician care se pregătea să se alăture OpenAI, a afirmat că ar accepta rezultatul pentru publicare într-o revistă științifică
„fără ezitare”
.
Din acea perioadă, OpenAI și Anthropic au prezentat numeroase rezultate matematice obținute cu ajutorul modelelor lor.
Unele dintre acestea au început să fie anunțate într-un mod foarte diferit de practica tradițională din mediul academic. În locul seminarelor, al preprinturilor și al procesului de evaluare inter pares, rezultatele ajung uneori direct pe rețelele sociale.
Levent Alpöge, matematician la Anthropic, a postat în săptămâna precedentă pe platforma X un document de aproximativ 24.000 de caractere, majoritatea fiind simboluri „+” și „-”. În colaborare cu Claude, textul a ilustrat o construcție matematică care descrie perechi de vectori perpendiculari ce marchează colțurile unui cub cu 668 de dimensiuni.
Dmitry Rybin a cerut de la ChatGPT să „realizeze o descoperire revoluționară” pentru a demonstra o ipoteză referitoare la fluxurile de rețea. După mai multe încercări și îndemnuri de a persista, modelul a generat în final un contraexemplu, pe care Rybin l-a confirmat și l-a publicat ulterior.
Întrebarea principală nu se reduce doar la capacitatea IA de a demonstra, ci la abilitatea oamenilor de a înțelege.
Unii matematicieni se angajează să testeze rezultatele obținute de IA prin utilizarea limbajului de programare Lean, un mediu care permite unui calculator să valideze, în mod logic și pas cu pas, o demonstrație matematică.
Totuși, metoda prezintă și anumite restricții. Încărcarea unei demonstrații în Lean poate genera documente de lungime și complexitate ridicată, ce se distinge semnificativ de textele concepute pentru a fi citite și înțelese de către oameni.
În luna iunie, temerile privind difuzarea rezultatelor matematice produse de inteligența artificială au favorizat apariția Declarației de la Leiden, semnată de mai mult de 3.000 de matematicieni. Documentul îi încurajează pe cercetători să folosească cu responsabilitate instrumentele de inteligență artificială și să se asigure că rezultatele sunt verificate și atribuite corespunzător.
Alți experți continuă să susțină că matematicienii ar trebui să renunțe complet la utilizarea IA și la colaborarea cu marile companii tehnologice, pentru a păstra rolul oamenilor în acest domeniu.
IA identifică soluții, însă înțelege conceptele matematice?
Unul dintre semnele majore de incertitudine constă în faptul că rezultatele generate de IA ar putea reprezenta cu adevărat avansuri în matematică sau se limitează la soluții exacte pentru probleme deja formulate de oameni.
În ultimele noutăți ale OpenAI, din lista a 10 rezultate, a fost evidențiat un studiu despre un concept matematic denumit „grup sofic”. Această descoperire a conectat două publicații realizate în 2016 și 2019 de către matematicienii Gábor Kun și Andreas Thom.
Cei doi au publicat ulterior o lucrare în care au simplificat și dezvoltat rezultatul obținut cu ajutorul IA.
„IA rezolvă problemele într-un mod foarte inteligent, într-un mod semnificativ”, a declarat Thom. „Dar conceptele care au apărut acum au apărut, din nou, ca parte a implicării oamenilor în procesul de demonstrare. Așadar, nu este încă IA cea care face asta.”
Pentru anumite persoane din domeniul matematicii, aceasta constituie diferența fundamentală.
Bryna Kra, profesoară la Universitatea Northwestern și co-organizatoare a Declarației de la Leiden, a subliniat că
„Matematica înseamnă înțelegerea rezultatelor. Nu este vorba doar de a demonstra rezultatul”
și a continuat:
„O demonstrație care nu este înțeleasă nu este adoptată ca parte a literaturii de specialitate.”
Melanie Matchett Wood, matematiciană afiliată Harvard, a remarcat că modelele AI de ultimă generație încă au probleme în a-și expune raționamentul într-un mod clar și echilibrat.
Conform declarației sale, modelele au tendința de a oferi explicații detaliate pentru secțiunile simple ale unui argument, în timp ce trec prea repede peste elementele cu adevărat dificile.
“Nu avem încă nicio normă privind modul în care ar trebui să se procedeze”
, a declarat Wood.
Ce se va întâmpla cu cei care se ocupă de matematică?
La conferința organizată de OpenAI, participanții nu au reușit să stabilească un acord privind viitorul acestei profesii.
O posibilitate este ca IA să se transforme într-un unelte care facilitează colaborarea unor grupuri mult mai numeroase de matematicieni la probleme de mare complexitate, într-un modul în care se dezvoltă software.
Altă posibilitate presupune ca modelele de IA să fie utilizate ca instrumente ce pot accelera activitatea de cercetare, într-un mod asemănător cu cel al acceleratoarelor de particule în fizică.
IA ar putea ajunge să genereze un volum imens de rezultate, iar oamenii să preia funcția de „curatori”, selectând din ele pe cele care merită aprofundate și dezvoltate.
Dar există și cea mai temută posibilitate: unde oamenii își pierd, pe măsură ce trece timpul, abilitatea de a efectua calcule matematice complexe, pentru că mașinile devin doar mai performante.
Sébastien Bubeck, cercetător și matematician la OpenAI și co-organizator al summitului, aspiră la un alt deznodământ: ca utilizatorii să aplice IA pentru a crea metode complet noi de a aborda matematica.
„Trebuie să punem pe primul plan oamenii, ființa umană, matematicienii”, a spus Bubeck. „Matematica este interesantă doar în măsura în care matematicienii învață din ea.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0