Prima stea verde, descoperită de astronomi: „Ar putea reprezenta dovezi ale existenței unui fost sistem planetar”

În timp ce majoritatea stelelor își determină nuanța prin temperatură, limitându-se la câteva culori, piticele albe—reziduurile compacte ale stelelor de tipul Soarelui care au încetat...

În timp ce majoritatea stelelor își determină nuanța prin temperatură, limitându-se la câteva culori, piticele albe—reziduurile compacte ale stelelor de tipul Soarelui care au încetat să mai funcționeze—pot emite o varietate de culori surprinzător extinsă, a spus joi autorul principal al cercetării, Mark Hollands, astrofizician la Universitatea din Warwick, Anglia, conform CNN.

„Stelele obișnuite pot avea, în mare parte, doar nuanțe portocalii, albe sau albastre”, a declarat Hollands pentru CNN.

„Am descoperit că, în cazul majorității piticelor albe, situația este aceeași. Există însă și câteva cazuri speciale în care procesele fizice din straturile exterioare ale acestor stele sunt suficient de neobișnuite încât să provoace abateri considerabile în spectrul lor luminos”, a explicat el.

Citește șiPrimul avion complet electric de 10 tone, cu 19 locuri și 400 km autonomie, a zburat cu piloți. Are 10 propulsoare și nu consumă kerosen

Abaterile observate rezultă din interacțiunea dintre heliu prezent în atmosfera stelelor și urmele altor elemente chimice. Piticile albe prezintă compoziții variabile, influențate de materialele cu care steaua a interacționat de-a lungul existenței sale.

Sugestii pentru videoclipuri

De exemplu, fierul, magneziul și sodiul, elemente care se găsesc frecvent în roci, ar putea fi prezente pe suprafața stelei.

Acestea ar putea reprezenta dovezi ale existenței unui fost sistem planetar în apropiere sau ar putea proveni din „ceva precum un asteroid care ajunge prea aproape de pitica albă”, a explicat Hollands.

„Asteroidul este sfărâmat în praf, iar fragmentele de rocă și resturile rezultate cad apoi pe pitica albă. Ulterior, acest material se amestecă în straturile exterioare ale stelei, ceea ce ne permite să determinăm din ce erau alcătuite rocile respective. Astfel, putem folosi pitica albă ca pe un instrument de diagnosticare, pentru a analiza compoziția chimică a materialelor planetare”.

Hollands a declarat.

Adam Burgasser, profesor de astronomie și astrofizică la Universitatea din California, San Diego, a afirmat:

„Pitica albă dezintegrează planetele, iar noi putem observa ce se afla efectiv în interiorul acestora, proporțiile diferitelor elemente, ceea ce ne oferă indicii despre modul în care s-au format aceste planete”

„Este ca o scenă a unei crime, iar noi încercăm să reconstituim evenimentele pe baza dovezilor care ne-au rămas. Acest lucru ne ajută să refacem povestea planetei, să înțelegem cum arăta și cum s-a format cu foarte, foarte mult timp în urmă”, a adăugat el.

Hollands a adăugat că o altă stea remarcabilă avea o nuanță

„aproape roz-somon”

, rezultată din concentrație foarte mare de molecule de carbon.

Chiar dacă nici o pitică albă nu poate fi detectată direct de pe Pământ, Hollands a reușit să determine culorile acestora prin analiza spectrului stelar.

Hollands a explicat că cercetările au condus la percepția unor obiecte cosmice ca fiind mai apropiate de noi.

El a declarat că

„Ne oferă o legătură umană cu aceste obiecte foarte îndepărtate, aflate la distanțe atât de mari încât, uneori, chiar și în calitate de cercetător, te poți simți deconectat de obiectele pe care le studiezi”

, și a subliniat că

„Însă, atunci când introduci o dimensiune umană în această ecuație, totul devine mult mai concret și mai ușor de înțeles.”

Steaua verde a fost analizată pe baza datelor deja existente, iar concluziile ar putea să nu aducă informații suplimentare despre piticele albe.

În următorul pas, Hollands plănuiește să examineze un număr suplimentar de spectre ale piticelor albe. Îmbunătățirile tehnicilor științifice vor oferi cercetătorilor posibilitatea de a analiza un nou grup de stele situate la distanțe superioare față de Pământ.

„Cunoaștem pitice albe pentru care nu avem încă date spectrale”, a spus el, „dar acest lucru este pe cale să se schimbe, deoarece mai multe programe de cercetare spectroscopică urmează să înceapă să furnizeze date”.

„Numărul piticelor albe pentru care vom avea spectre va crește de zece ori. Așadar, poate că, dacă vom avea noroc, vom trece de la una sau două pitice albe verzi la 10 sau 20”, a declarat Hollands. Studiul a fost publicat în revista științifică RAS Techniques and Instruments (RASTI).

COMENTARII / 0