România, 4-a pe lume la Olimpiada AI: trei medalii de aur!

var ad = document.createElement(‘div’); Codul JavaScript prezentat în paragraf este: ad.id = 'AdSense'; ad.className = ‘AdSense’;Citește șiDoi tineri din Oradea au luat argintul în SUA...

var ad = document.createElement(‘div’);

Codul JavaScript prezentat în paragraf este: ad.id = 'AdSense';

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiDoi tineri din Oradea au luat argintul în SUA cu un proiect AI pentru cercetarea cancerului

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position este atribuită valoarea ‘absolute’.

Elementul ad are proprietatea CSS top stabilită

Linia de script ad.style.height = '1px'; setează înălțimea elementului ad la 1px

section este „article”, identity este 3900347, url este „https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/romania-locul-4-mondial-la-olimpiada-internationala-de-ai-lotul-roman-a-obtinut-trei-medalii-de-aur-doua-de-argint-si-trei-de-bronz-3900347”, iar fullCatPath este „/stiri/actualitate/educatie”.

4th în clasamentul mondial la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială (IOAI), desfășurată între 2-8 august în Astana, Kazahstan, România a ajuns pe locul al patrulea. Opt studenți ai țării au obținut medalii: trei aur, două argint și trei bronz. În competiție au participat concurenți din 108 Țări și teritorii, conform coordonatorului lotului român, Robert Mihai Colca.

În cadrul paginii, se <

Cele trei medalii de aur au fost câștigate de David Georgescu, de la Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, Alexandru Thury-Burileanu, de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța, și Roland Petrean, de la Colegiul Național „Silvania” din Zalău.

Premiile de argint s-au obținut de către Mihnea-Teodor Stoica, student la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, și de către Darius-Adrian Dobre, reprezentant al Colegiului Național de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea.

Alți trei participanți au obținut medalii de bronz: Iulian Nistor, provenind din Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj‑Napoca, Daniel‑Antoniu Bence‑Muk, afiliat Colegiului Național „George Barițiu” din Cluj‑Napoca, și Matei‑Tudor Pop, reprezentând Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj‑Napoca.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

Conform unui comunicat de presă, prezența echipei României la IOAI 2026 a beneficiat sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, însoțită de Uniunea Profesorilor de Informatică din România

Performanța din

„Locul 4 în lume arată că avem elevi excepționali”

Mihai Nan, coordonator al lotului olimpic român, a precizat într-un interviu acordat Republica.ro că amploarea rezultatului a devenit clară odată cu publicarea clasamentului final, mai ales că performanța din acest an a depășit cea din 2025.

„Cred că am realizat cu adevărat dimensiunea rezultatului abia când am văzut clasamentul final pe țări, calculat în funcție de medaliile obținute. Știam că elevii noștri se descurcaseră bine, dar când vezi trei medalii de aur, două de argint și trei de bronz, toți cei opt elevi medaliați și România pe locul 4 în lume, începi să înțelegi dimensiunea rezultatului. Pentru elevi a fost, evident, multă bucurie, dar și foarte multă descărcare după două zile extrem de intense de concurs. Pentru noi, ca profesori și coordonatori, a fost o satisfacție maximă să vedem că munca din acest an școlar s-a concretizat într-un rezultat care ne-a depășit performanța de anul trecut. Atunci obținusem tot opt medalii, dar una singură de aur”, a spus Mihai Nan pentru Republica.ro.

În total, aproximativ 500 de studenți din peste 100 de țări au luat parte la competiție. Evenimentul a avut loc pe o perioadă de două zile, în fiecare dintre care s-au alocat șase ore de activitate și trei provocări. Testele au evaluat atât înțelegerea teoretică, cât și abilitatea participanților de a dezvolta și optimiza rapid soluții utilizând metode avansate de inteligență artificială.

Printre provocările abordate în acest an au inclus restabilirea ordinii corecte a unei conversații din fragmentate înregistrări audio amestecate, previzionarea pasului următor al unui robot pe baza informațiilor de mediu și a unei instrucțiuni în limbaj natural, precum și identificarea momentului în care un text scris de om începea să fie continuat de o secvență generată cu inteligență artificială.

Mihai Nan a subliniat că competiția de inteligență artificială se diferențiază de un test tradițional prin faptul că participanții nu trebuie doar să identifice un răspuns corect, ci să selecteze și să elaboreze cea mai eficientă soluție în timp restrâns.

„De cele mai multe ori, nu există o singură variantă de rezolvare: trebuie să găsească singuri abordarea care funcționează cel mai bine, să o implementeze, să o testeze și să o îmbunătățească în doar câteva ore. (…) Nu este suficient să cunoști un model sau un algoritm. Trebuie să înțelegi foarte repede problema și datele, să alegi ce merită încercat, să îți validezi corect ideile și să renunți repede la cele care nu funcționează”, a explicat coordonatorul lotului.

În scopul soluționării provocărilor, elevii au trebuit să asocieze cunoștințe de programare, matematică și învățare automată cu metode de prelucrare a limbajului natural, a imaginilor și a sunetului.

Disparitățile în materii de resurse dintre România și alte țări.

olimpiadei, participanții au dispus de aceeași infrastructură tehnologică și au operat sub condiții similare. Însă diferențele dintre națiuni apar și în faza de pregătire, când disponibilitatea de procesoare de înaltă performanță și de capacități de calcul permite elevilor să se obișnuie cu antrenarea și rafinarea modelelor de inteligență artificială.

În vederea formării lot

„Aici încă există o diferență între noi și țările care ne-au depășit în clasament, unde investițiile în infrastructura de calcul pentru inteligență artificială și în ecosistemele de pregătire sunt considerabil mai dezvoltate. Tocmai de aceea, cred că locul 4 în lume este atât de important. Arată că avem elevi excepționali și capacitatea de a-i pregăti la un nivel foarte înalt, chiar și cu resurse limitate. Bucuria rezultatului vine însă și cu o responsabilitate pentru noi: ce putem face mai departe, pentru ca ei să poată continua să performeze în România?”, a declarat acesta.

România se distinge printr-o tradiție solidă în domeniile matematicii și informaticii.

Unul dintre punctele forte ale elevilor români constă în tradiție pe care România o deține în competițiile de matematică și informatică, domenii pe care AI se bazează în mare măsură. Copiii care reușesc să intre în lotul de AI au, în mod obișnuit, deja o fundamentare solidă în matematică și o gândire algoritmică, pe baza cărora se construiesc cunoștințele specifice noii discipline.

Mihai Nan a atras însă atenția, în interviul citat, că performanța olimpicilor nu trebuie confundată cu situația întregului sistem de învățământ. Rezultatele de vârf sunt susținute de un ecosistem format în timp în jurul olimpiadelor, din elevi care încep pregătirea devreme, profesori dedicați și specialiști implicați în selecția și pregătirea loturilor.

În ultimii ani, mediul universitar s-a implicat și în dezvoltarea olimpiadei de inteligență artificială. A fost creată inclusiv o platformă cu probleme, materiale și resurse de pregătire, disponibilă gratuit elevilor interesați.

Care sunt posibilitățile pe care le vor avea elevii din România?

Astana a determinat o analiză a viitorului acestor elevi după absolvirea liceului, întrucât performanțele obținute ar putea deschide porțile către universități prestigioase și companii de elită din străinătate.

Mihai Nan afirmă că nu este realist ca toți competițorii olimpici să rămână în România și că selectarea unor instituții universitare străine nu constituie, în esență, o problemă. Cheia constă în capacitatea României de a crea universități competitive, facilități de cercetare și proiecte suficient de ambițioase pentru ca acești tineri să găsească motive să zărească, să se întoarcă sau să mențină o legătură profesională cu patria lor.

„Eu consider că eșecul nu este că un elev excepțional pleacă la o universitate foarte bună din străinătate. Eșecul ar fi să nu aibă niciun motiv să se mai întoarcă sau să construiască ceva și aici”, a mai spus coordonatorul lotului. 

Scriptul googletag introduce o funcție în coada de comenzi cmd.push, iar această funcție declanșează display pentru elementul div-gpt-ad-1534428473535-0.

COMENTARII / 0