Șef UE avertizează: Hackerii vor ataca aparatele din casele noastre

În lunile octombrie și noiembrie 2026, supermarketurile din 12 state europene au suferit atacuri cibernetice, iar Franța a înregistrat cel mai mare număr de incidente, conform Euronews. În acest cadru, Juhan Lepassaar, directorul Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), a emis marți un avertisment clar, subliniind că viitoarele obiective ale hackerilor ar putea fi electrocasnicele inteligente, după ce sistemele de răcire ale magazinelor alimentare au fost compromise recent.

Potrivit lui Lepassaar, Europa se confruntă cu un peisaj al amenințărilor din ce în ce mai complex. „Securitatea nu ar trebui și nu poate fi o preocupare ulterioară”, a declarat acesta. Oficialul a atras atenția asupra faptului că atacurile din ultimele luni indică o tendință îngrijorătoare. „Astăzi au fost frigidere, mâine ar putea fi routere, poimâine ar putea fi electrocasnice și așa mai departe. Toate incidentele pot fi evitate, însă securitatea cibernetică nu este ieftină. Întrebarea este: suntem pregătiți să investim pentru a realiza acest lucru?”, a subliniat el.

Printre evenimentele recente se regăsesc exploatarea vulnerabilităților software învechite, care a cauzat întreruperea unor portaluri guvernamentale în mai multe țări din UE, precum și atacuri asupra băncilor de sânge și a sistemelor de răcire din supermarketuri. În Franța, aceste incidente au provocat cele mai mari disfuncționalități, iar experții avertizează că astfel de încălcări ar putea produce efecte tot mai grave.

Citește și5 știri Economice: „Insula Iubirii pentru tocilari” cu spionaj la Nvidia, prăbușire pe AI și datoria record a României

ENISA a publicat un raport care indică că IA devine din ce în ce mai influentă în sfera cibernetică.

„Evoluțiile recente nu doar în ceea ce privește modelele de inteligență artificială de frontieră, ci și incidentele cibernetice din sistemele de refrigerare din întreaga UE subliniază lacunele operaționale și necesitatea unui schimb de informații și a unei coordonări la timp”, a explicat Lepassaar.

Din un unghi, IA ajută firmele să detecteze și să corecteze vulnerabilitățile cu mai mare rapiditate, scăzând intervalul de timp necesar pentru reacție și pentru instalarea măsurilor de protecție. În același timp, aceleași sisteme sunt exploatate de atacatori pentru a crea metode de atac mai elaborate, printre care campanii de phishing sofisticate care se bazează pe clipuri video, fișiere audio sau conținut deepfake. ENISA definește IA ca un „multiplicator de forță”, capabil să intensifice atât acțiunile ofensivă, cât și cele de apărare în mediul cibernetic.

Un raport arată că timpul necesar hackerilor pentru a exploata o vulnerabilitate nou descoperită se apropie de zero. Acest lucru pune o presiune uriașă pe companii, care riscă să nu mai aibă timp să implementeze măsuri de protecție înainte ca atacurile să aibă loc.

Conform ENISA, în 2025, 57,3% din atacurile cibernetice au fost alimentate de motivație ideologică, legată de evenimente geopolitice precum războiul din Ucraina sau conflictele din Orientul Mijlociu. Deși majoritatea acestor incidente au generat un impact limitat, ele evidențiază o tendință alarmant

ENISA a observat un alt tip de atacuri avansate, asemănătoare celor executate de actori statali, care s-au axat pe spionaj cibernetic, furtul de proprietate intelectuală și colectarea de date sensibile. În plus, hacktiviștii continuă să opereze, iar majoritatea acțiunilor lor constau în atacuri de tip denial‑of‑service (DDoS) cu efect redus.

În contextul acestor amenințări din ce în ce mai sofisticate, UE a pus în aplicare diverse inițiative pentru a consolida securitatea cibernetică. Directiva NIS2, care a intrat în vigoare în octombrie 2024, obligă firmele din toate domeniile să implementeze norme riguroase de protecție a infrastructurilor esențiale. Însă, nu toate țările membre au reușit să integreze prevederile în normele lor interne.

În 2024, Legea privind reziliența cibernetică a fost adoptată și va intra în vigoare integral în decembrie 2027, stabilind un portal centralizat pentru semnalarea incidentelor cibernetice. În februarie 2025, Legea privind solidaritatea cibernetică a intrat în vigoare, generând un Sistem european de alertă cibernetică și o Rezervă UE dedicată securității cibernetice.

Cu toate acestea, problema esențială persistă în absența specialiștilor în securitatea cibernetică. Un raport al NIS Investment din 2025 a evidențiat că 45% dintre companii s-au confruntat cu dificultăți în recrutarea experților cu abilit