Stocarea a crescut de 8,5 ori într-un an și jumătate în România, dar există un risc. Dumitru Chisăliță (AEI): „Bateriile prost gândite pot scumpi energia pe care promitem să o ieftinim”

La 1 octombrie, România a atins o putere instalată de 1.162 MW și o capacitate de stocare de 2.312 MWh în sistemele sale de energie...

La 1 octombrie, România a atins o putere instalată de 1.162 MW și o capacitate de stocare de 2.312 MWh în sistemele sale de energie electrică, conform datelor actualizate ale Transelectrica, preluate de reporterul Mediafax.

Instalațiile de stocare practic reprezintă baterii, care se încarcă în perioadele de consum redus – fie prin producție proprie din surse regenerabile, fie prin alimentare directă din rețea – și se descarcă în rețea când este necesar un reglaj suplimentar al Sistemului Energetic Național (SEN).

Dezvoltarea stocării și prognoze de creștere

Citește șiApple lansează o aplicație bazată pe inteligență artificială pentru întrebări medicale. Compania vrea să studieze răspunsurile generate de AI

România a depășit acum o lună depășit prima dată pragul de 1.000 MW putere instalată și cel de 2.000 MWh capacitate de stocare, respectiv 1.094 MW și 2.310 MWh. Creșterea este semnificativă în ultimele trei luni, față sfârșitul lunii iunie, când puterea instalată era de 878 MW și capacitatea de stocare, de 1.630 MWh.

Astfel, capacitate de stocare a României este în prezent de 8,4 ori mai mare față de cea din luna martie a anului trecut, când cifrele oficiale indicau 12 unități cu o putere instalată de 137,2 MW și o capacitatea lor totală de 269 MWh. Puterea instalată din prezent este aproximativ 80% din totalul centralei nucleare de la Cernavodă.

Conform informațiilor publicate pe platforma Transelectrica, în prezent funcționează 55 de unități de stocare; unele operează independent (stand alone – n.r), alimentându‑se din rețea în momentele optime, în timp ce altele sunt integrate în centrale mixte și depozitează energia produsă.

Originea: Transelectrica

La 20 august, compania Transelectrica a comunicat că Sistemul Electroenergetic Național (SEN) a înregistrat o creștere a capacităților noi de producție și stocare conectate la rețea, depășind pragul de 2.500 MW, începând cu începutul anului 2026. În intervalul 1 ianuarie până la data respectivă, stocarea a crescut cu 663 MW.

La acea dată, oficialii Transelectrica estimau că, până la sfârșitul anului 2026, vor fi conectate la rețea aproximativ 1.000 MW în instalații de stocare.

Bulgaria, un model de realizare în Europa

Chiar dacă este în creștere semnificativă în ultimele luni, stocarea din România a fost umbrită de situația din Bulgaria, mai ales de la intrarea în starea de alertă energetică, din 1 august, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, pe 28 iulie, din cauza reducerii nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire, urmată de Unitatea 2, pe 13 august.

Două reactoare, gestionate de Nuclearelectrica, generează, sub condiții obișnuite, în jur de 20% din totalul energiei produse la nivel național. Lipsa de apă în bazinul fluviului a provocat, de asemenea, o reducere a energiei hidroelectrice, întrucât hidrocentralele situate la Porțile de Fier 1 și 2 contribuie cu aproximativ 15% la producția de energie pe termen multianual.

Conform datelor citate de presa internațională, în luna septembrie Bulgaria deținea în jurul a 5,7 GW de energie baterie instalată, ceea ce reprezintă aproape 5 ori mai mult decât România. Această capacitate corespunde la aproximativ un sfert din puterea totală de producție instalată a națiunii. În lunile iulie și august, exporturile nete ale Bulgariei s-au ridicat la în jurul a 830 GWh pe lună, iar România s-a dovedit a fi unul dintre principalii cumpărători, valoarea tranzacțiilor fiind estimată la 74 de milioane de euro.

În anul 2025, conform datelor oficiale, Bulgaria a constituat în jur de 9% din noile capacități de stocare în baterii din Europa, în ciuda faptului că contribuie cu o proporție mult redusă la sistemul energetic continental. Progresul țării a fost subliniat și la scară europeană, inclusiv în raportul publicat miercuri de Euroelectric, asociația de profil a industriei energetice europene.

„Bulgaria ilustrează impactul stocării: după ce a dezvoltat o capacitate de 5,4 GW în baterii, prețurile sale en-gros la energie au crescut de la 21% peste media UE în 2024 la doar 8,3% peste în 2026, datorită dependenței reduse de combustibilii fosili scumpi în perioadele de vârf de cerere. Totuși, Europa rămâne în urmă: stocarea la scară mare a ajuns la 64 GW în 2025. Chiar și cu 78 GW de instalări planificate, rămâne mult sub ținta UE de 200 GW pentru 2030”, arată Power Barometer 2026 al Eurelectric.

Dumitru Chisăliță;

„Trei greșeli pot transforma stocarea într-o povară”

Origine: AEI

„Bateriile prost gândite pot scumpi energia pe care promitem să o ieftinim”, este titlul analizei transmise de Dumitru Chisăliță, care a oferit un exemplu relevant de calcul privind posibilul impact al unei astfel de investiții pentru consumatorii finali.

„Bateriile pot reduce prețurile de vârf și pot valorifica surplusul fotovoltaic. Dar stocarea nu produce energie: mută energia în timp, cu pierderi și cu un cost suplimentar. Investiția merită dacă valoarea energiei mutate și a serviciilor oferite sistemului depășește aceste costuri. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) identifică tocmai aceste utilizări: echilibrare, reducerea congestiilor și transferul energiei către orele de consum ridicat.

Un calcul de bază scoate în evidență pericolul. Presupunem, în mod ilustrativ, o baterie ce furnizează 1 MWh pe ciclu, cu o investiție totală de 1 milion de lei, amortizată în 10 ani, și un randament de 85%, fiind reperul utilizat în modelul tehnico-economic ATB 2025.

În scenariul în care energia necesară încărcării este de 200 lei/MWh și se realizează 250 cicluri pe an, se obține următorul rezultat:

  • Energia cumpărată, inclusiv pierderile: 235 de lei/MWh livrat
  • Recuperarea simplă a investiției: 400 de lei/MWh
  • Rezulta un cost minim al energiei livrate: 635 de lei/MWh
  • Costul la consumatorul final casnic ar fi de 1.392 de lei/ MWh, cu 4% mai ieftin considerând prețul mediu de vânzare a energiei electrice către consumatorii casnici la 1.450 de lei/MWh

Dar dacă avem doar 100 cicluri/an de încărcare descărcare, pentru că nu este soare și sau energie în exces este in suficientă, la o energie cumpărată, inclusiv pierderile de 235 de lei/MWh, rezultă:

  • O recuperarea simplă a investiției de 1.000 de lei/MWh
  • Costul minim al energiei livrate 1.819 de lei/MWh, cu 25% mai scumpă considerând prețul mediu de vânzare a energiei electrice către consumatorii casnici la 1.450 de lei/MWh
  • Dacă în ora descărcării energia poate fi cumpărată direct cu 500 de lei/MWh, bateria din exemplu livrează energie cu 27% mai scumpă, chiar la 250 de cicluri anual.

Trei greșeli pot face ca stocarea să devină o povară.

Excesiv construim pe baza diferențelor de preț din ziua de azi. Pe măsură ce bateriile achiziționează simultan energie la prețuri reduse și vând în același timp energie la prețuri ridicate, diferența de preț poate fi compressată, ceea ce reduce veniturile.

Selectăm locuri și intervale de timp inadecvate pentru încărcare. Această activitate poate agrava congestiile și poate necesita investiții suplimentare în rețea.

Investițiile nerentabile sunt redirecționate către consumatori. O baterie deteriorată în proprietate nu este inclusă automat în costurile facturii. Utilizatorul suportă cheltuieli suplimentare atunci când aceste pierderi sunt recuperate prin tarife, programe de sprijin sau contracte publice onerosive.

Există încă o constrângere practică: o baterie de 100 MW/200 MWh poate furniza puterea maximă pentru aproximativ două ore, însă nu poate susține singură câteva zile în absența vântului și a soarelui.

România trebuie să urmărească lei economisiți în sistem, nu doar MW de baterii instalați. O baterie este utilă când evită un cost mai mare decât propriul cost total”, arată Dumitru Chisăliță în analiza pentru Mediafax.

COMENTARII / 0