Laura Cotogoi-Mușcinschi, o tânără originară din Chișinău și masterandă la Timișoara, conduce o cercetare menită să optimizeze funcționalitatea protezelor bionice, permițându-le să execute mișcări mai precise și mai naturale. Proiectul ei a obținut premiul cel mai înalt la ediția curentă a prestigiosului concurs „Games of Science”, eveniment la care 16 dintre cei mai talentați concurenți s-au luptat pentru recunoaștere în etapa finală.
Masterandă în Electronică Biomedicală la Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Universității Politehnice din Timișoara, tânăra a obținut premiul cel mai mare la concursul științific. Proiectul ei a fost considerat remarcabil de către organizatorii evenimentului.
Proiectul de cercetare al tinerei din Chișinău se axează pe dezvoltarea de proteze care pot fi controlate prin semnale musculare, tehnologii avansate care permit reproducerea gesturilor și mișcărilor naturale.
Citește șiJensen Huang se pregătește să reia conducerea Nvidia
În prezent, cercetarea Laurei Cotogoi – Mușcinschi se axează pe aspecte teoretice, inclusiv diverse simulări și metode de prelucrare a semnalelor electromiografice pe calculator, după cum a declarat ea pentru HotNews. Laura își propune ca, într-un termen de un an, să extindă cercetarea și în domeniul practic.
Tânăra de 23 de ani își îndreaptă atenția și spre o posibilă carieră academică, exprimându-și dorința de a se implica mai profund în dezvoltarea de echipamente hardware decât în prelucrarea semnalelor, totodată menținându-și focusul pe domeniul tehnologiei biomedicale. Originară din Chișinău, aceasta a fost rezidentă în Timișoara timp de cinci ani, unde s-a relocat în scopul continuării studiilor universitare.
În cadrul Games of Science, un eveniment anual care cuprinde opt runde și o finală, tinerilor cercetători și masteranzi li se oferă oportunitatea de a-și prezenta lucrările, expunând concepte complicate într-o manieră accesibilă publicului larg, fără a recurge la prezentări PowerPoint. Câștigătorii acestui concurs de comunicare a științei primesc o bursă de 2.000 de euro pentru a-și continua pregătirea în domeniul comunicării științifice.
În urma unei amputări, creierul Laura Cotogoi – Mușcinschi arată că emite în continuare instrucțiuni către un membru care nu mai este prezent fizic. Aceste comenzi se manifestă ca niște impulsuri electrice extrem de slabe. Laura Cotogoi – Mușcinschi lucrează la tehnici de detecție și purificare a acestor semnale. Obiectivul este ca protezele bionice să poată fi controlate mai eficient.
„După o amputare, creierul continuă să trimită comenzi către membrul care nu mai există, iar acestea rămân sub forma unor semnale electrice foarte slabe. Studiez metode prin care aceste semnale pot fi captate și filtrate, astfel încât protezele bionice să devină mai eficiente”
, explică ea.
Tehnologia avansată ar putea permite protezelor să execute mișcări complexe și naturale, eliminând complet mișcările robotice și sacadate.
„(…) Ar putea fi dezvoltate și exoschelete robotice adaptate nu doar pentru mâini sau picioare, ci și pentru alte zone ale corpului”
, afirmă o masterandă din Timișoara.
În cazul în care eforturile de cercetare ale tânărăi din Chișinău se vor dovedi fructuoase, protezele ar putea dobândi capacități suplimentare. Acestea ar putea fi echipate cu senzori miniaturali capabili să detecteze impulsuri electrice infime și să discearnă între diverse semnale. Extinderea funcționalităților ar putea continua prin dezvoltarea unui senzor inteligent.
„După foarte multe teste practice, poate aș putea să ajung să învăț eu un senzor smart, poate cu ajutorul noilor tehnologii AI, ca să știe ce semnal este responsabil pentru o anumită mișcare. Ar însemna ca numai pe acela să-l folosească mai departe ca să acționeze proteza”
, explică câștigătoarea Games of Science.
Tehnologia avansată a protezelor controlate prin semnale electrice generate de activitatea musculară a devenit o realitate tot mai prezentă.
Astfel de dispozitive, cunoscute sub numele de proteze mioelectrice, sunt utilizate în special pentru membrele superioare, adică mâini și brațe, permițând persoanelor cu deficiențe fizice să își recapete o anumită independență.
Funcționarea lor se bazează pe capacitatea de a captura și interpreta semnalele electrice produse de mușchii utilizatorului.
Prin intermediul acestor semnale, utilizatorii pot controla mișcările protezei cu o relativă ușurință.
Tehnologia avansată a protezelor bionice permite controlul electronic al acestora, obiectivul fiind acela de a restaura anumite funcționalități organice ale membrelor umane pierdute. Protezele bionice reprezintă soluții inovative care integrează electronica și biomimetica pentru a suplini capacitățile fizice ale oamenilor.
Un eveniment științific de anvergură, cunoscut sub numele de Games of Science, a fost scena unde o tânără din Chișinău a prezentat un proiect inovator. Acest proiect, care își propune să revoluționeze protezele bionice cu ajutorul inteligenței artificiale, a fost premiat în cadrul acestui concurs de știință de renume. Proiectul a atras atenția pentru abordarea sa inovativă. Tânără din Chișinău a demonstrat cum tehnologia poate fi folosită pentru a îmbunătăți viețile persoanelor cu dizabilități.
Este lansat un program național intitulat Games of Science, care are drept scop facilitarea diseminării cunoștințelor științifice într-o manieră accesibilă și ușor de înțeles pentru publicul larg, permițând tinerilor cercetători să-și prezinte activitățile de cercetare în formate concise și ușor de urmărit.
În cadrul inițiativei Games of Science, care promovează diseminarea cunoștințelor științifice și este organizată de către Asociația PublicSciForum, ediția din 2026 a demarat în luna februarie. Această ediție a inclus opt runde locale, culminând cu finala națională care a avut loc pe 17 mai.
Concursul Games of Science se adresează tânărilor cercetători, studenți, masteranzi și doctoranzi, din diverse domenii, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care au dorința de a contribui la diseminarea cunoștințelor științifice în rândul publicului larg. Participarea nu necesită experiență anterioară în domeniu, astfel încât absența acesteia nu reprezintă un obstacol pentru înscriere.
La cea de-a cincea ediție a concursului, ajuns deja la o tradiție de cinci ediții, coordonat de Ada Roseti, o fostă jurnalistă, s-a înregistrat o prezență remarcabilă încă de la prima ediție, care a avut loc în 2022,
prima ediție
fiind organizată în acel an.
COMENTARII / 0