Într-o perioadă de zece ani, Techsylvania a atins maturitatea, perioadă în care România și-a schimbat statutul de la centru de externalizare la creator de produse. Privind spre 2026, care este avantajul real care încă diferențiază România de alte centre importante precum Varșovia sau Berlin?
În anul 2026, avantajul competitiv nu se mai bazează pe costuri, ci pe o combinație unică de factori. Eficiența în utilizarea resurselor limitate a devenit un avantaj cheie. Cultura inginerească românească s-a dezvoltat într-un mediu advers, ceea ce a dus la o densitate remarcabilă de talente în anumite regiuni geografice. Această combinație de factori este greu de replicat.
Astăzi, Cluj-Napoca se remarcă printr-una dintre cele mai mari densități de ingineri software pe cap de locuitor din regiunea Europei Centrale și de Est. În timp ce Varșovia reprezintă un ecosistem mai extins, însă mai dispersat. Berlinul, pe de altă parte, a reușit deja să-și exporte o parte din dinamism, iar atât costurile ridicate, cât și birocrația au moderat entuziasmul antreprenorial în ultimii ani.
Citește șiEnergie solară sub apă: cercetătorii reușesc la 10 m adâncime
Techsylvania a cunoscut o creștere constantă de la an la an, datorită unei generații de fondatori care au creat produse destinate piețelor occidentale. Această evoluție se bazează pe maturizarea reală a ecosistemului, mai degrabă decât pe nostalgia unui ecosistem aflat în dezvoltare. Nu nostalgia unui ecosistem tânăr, ci maturizarea lui reală a stat la baza acestei creșteri.
În prezent, se observă o evoluție duală în ceea ce privește accesul la finanțare: pe de o parte, capitalul inițial pentru start-up-uri a devenit mai accesibil ca niciodată, iar pe de altă parte, investitorii globali au devenit extrem de selectivi în ceea ce privește finanțările de creștere. În același timp, aceste două tendințe coexistă și creează o situație interesantă. Costurile de dezvoltare a unui produs funcțional au scăzut dramatic datorită platformelor de inteligență artificială, iar numărul de oportunități de finanțare inițială a crescut prin intermediul acceleratoarelor regionale. Însă, în cazul finanțărilor de creștere, precum rundele de tip Seria B și C, care implică sume de zeci sau sute de milioane de euro pentru scalare, selectivitatea a devenit extrem de ridicată.
Astăzi, investitorii la nivel global utilizează un set de criterii mult mai strict: profitabilitate reală generată pe client sau tranzacție, o traiectorie clară spre profitabilitate și fondatori cu experiență dovedită. Perioada de supraevaluare din 2021–2022 a lăsat o amintire neplăcută pentru toți.
În peisajul economic actual, România prezintă oportunități promițătoare pentru entitățile antreprenoriale locale. Faptul că mediul de afaceri românesc nu a înregistrat dereglări majore, spre deosebire de alte centre economice supraaglomerate, a favorizat o abordare mai prudentă din punct de vedere financiar din partea fondatorilor de aici. Acum, odată cu revenirea disciplinei financiare ca valoare esențială, România se află într-o poziție mai avantajoasă comparativ cu numeroase ecosisteme economice din Europa de Vest, așa cum erau ele acum patru ani.
Inteligența Artificială a evoluat de la un termen la modă la o tehnologie profund integrată. 3 aspecte cheie au fost identificate în cadrul evenimentelor organizate de Techsylvania. Acestea au scos în evidență domeniile în care România a dezvoltat o expertiză considerabilă în materie de Inteligență Artificială, precum și cele în care țara noastră rămâne doar un utilizator al tehnologiilor existente. Întrebarea se referă la verticalele de AI în care România excelează și unde doar adoptă tehnologia.
Granița dintre cunoașterea aprofundată și simpla utilizare a tehnologiilor devine din ce în ce mai relevantă în discuțiile noastre din cadrul Techsylvania, unde se face distincția clară între domenii în care deținem o expertiză autentică și cele în care doar aplicăm tehnologia existentă.
În domeniul inteligenței artificiale AI, România a reușit să se impună prin contribuții concrete și nu numai prin simple integrări. Procesarea imaginii medicale și procesarea vizuală prin AI sunt două dintre cele mai solide puncte forte ale sale. Sunt echipe românești care au dezvoltat soluții deja implementate în spitalele din Germania și Olanda. Pe de altă parte, se constituie o comunitate puternică specializată în inteligența artificială pentru optimizarea sistemelor complexe din logistică, energie și telecomunicații.
În domeniul modelelor de bază AI care utilizează cantități imense de date pentru a sprijini numeroase aplicații specializate, precum și în ceea ce privește infrastructura necesară pentru instruirea la scară largă și proiectarea cipurilor dedicate inteligenței artificiale, poziția noastră este mai degrabă de utilizator. Investițiile necesare în aceste sectoare sunt de ordinul miliardelor și presupun ecosisteme academice mult mai dezvoltate. Nu este nimic de care să ne rușinăm. Trebuie însă să avem o percepție clară: atuul nostru constă în aplicarea expertă a cunoștințelor, și nu în cercetarea fundamentală la nivel global.
În România, 4 reprezintă un număr cheie. Se observă o diferență semnificativă între Cluj și București, pe de o parte, și restul țării, pe de altă parte, în ceea ce privește ecosistemul. În prezent, există un anumit dezechilibru care pare să împiedice extinderea „modelului Cluj” în alte orașe mai mici din țară. Care sunt factorii care lipsesc pentru ca acest model să fie implementat cu succes în alte locații?
Un proces îndelungat a stat la baza creării Modelului Cluj, care s-a dezvoltat în timp și nu a fost rezultatul unei decizii unice luate de sus în jos. Acest model a luat naștere dintr-o universitate tehnică de prestigiu, o comunitate de pionieri care și-au oferit sprijin reciproc și câteva companii lider care au creat un efect de grupare.
În numeroase localități mai mici, ceea ce de obicei lipsește nu sunt persoanele cu potențial, ci mai degrabă o masă critică de talent și o infrastructură adecvată pentru interconexiuni. Crearea unui spațiu comun de lucru nu este de natură să dea naștere unui ecosistem complet. Pentru aceasta, sunt necesare, pe de o parte, o infrastructură universitară puternică și, pe de altă parte, prezența a două sau trei mari întreprinderi care să contribuie la formarea unor noi generații de ingineri, precum și o comunitate informală vibrantă, în cadrul căreia cunoașterea și oportunitățile sunt într-o continuă circulație.
În cadrul Techsylvania, se examinează aprofundat un model descentralizat, nu cu scopul de a schimba locația evenimentului, ci mai degrabă de a dezvolta nuclee regionale care să dinamizeze aceste rețele locale. Deja Timișoara posedă o substanță intrinsecă considerabilă. Pe de altă parte, Iași și Oradea înregistrează o creștere vizibilă, în timp ce Brașovul dispune de un potențial remarcabil. Însă, pentru aceasta, sunt necesari lideri locali care să se implice activ în construirea întregului ecosistem, și nu doar în dezvoltarea propriului startup. Acest aspect reprezintă, în același timp, cel mai dificil și cel mai esențial element de reprodus.
Decizia multor fondatori români de a-și reloca sediul social în SUA sau UK după prima rundă de investiții ridică întrebări. 5 reprezintă un număr semnificativ în acest context. Oare infrastructura de business locală este deficitară sau este vorba despre o evoluție firească pe care trebuie să o acceptăm? Procesul de scalare pare să implice această mutare.
Se pare că adevărul se află într-un echilibru delicat, iar Vlad Ciurca, Co-Fondator al Techsylvania, consideră că trebuie să fim precauți în a nu cădea în extreme. Este puțin din ambele și această apreciere îi aparține.
Se înregistrează vulnerabilități majore ale infrastructurii noastre, printre care și faptul că unele fonduri financiare sunt reticente în a investi în entitățile românești. Acest fenomen se datorează, în parte, percepției de riscuri asociate jurisdicțiilor est-europene, care uneori sunt nedrept penalizate. De asemenea, accesul la contracte cu mari corporații americane se dovedește a fi mult mai facil prin intermediul unei entități constituite în Delaware.
Este o abordare eronată să considerăm fiecare schimbare de locație drept un insucces. 80 de ingineri menținuți în Cluj, plăți de taxe efectuate în România și fonduri occidentale atrase în ecosistem sunt aspecte care demonstrează că, în cazul în care un fondator decide să își mute entitatea în Dublin, rezultatul final este unul pozitiv pentru noi.
Atunci când schimbarea devine completă, adevărata provocare începe. În loc de abordări moralizatoare, cheia rezidă în construirea unui mediu suficient de captivant astfel încât decizia de relocare să fie mai degrabă o alegere strategică privind structura juridică, decât o ieșire definitivă din ecosistem.
Parteneriatul cu Super Technologies reprezintă un moment de cotitură. Integrarea concepției lor privind crearea de soluții software avansate a avut loc în cadrul structurii Techsylvania, sub conducerea lui Vlad Ciurca, Co-Fondator al Techsylvania.
Colaborarea cu Super Technologies a reprezentat o întâlnire de idei, mai degrabă decât un simplu acord de afaceri. Atractivitatea lor a rezidat în modul în care au abordat complexitatea, considerând-o un avantaj strategic și nu un impediment.
Ce ne-a atras a fost abordarea lor față de complexitate, pe care nu o tratează ca pe un obstacol, ci ca pe un avantaj competitiv.
Experiența lor directă în dezvoltarea sistemelor software la scară largă, în domenii cu reglementări stricte și consecințe grave în cazul erorilor, a adus o valoare adăugată considerabilă în ecosistem. Conversațiile de la conferință au căpătat o nouă dimensiune, abordând subiecte precum arhitectura, reziliența și excelența inginerească, dincolo de simpla discuție despre growth hacks și product-market fit.
Una dintre cele mai mari dificultăți semnalate în menținerea forței de muncă tehnologice din România a fost legată de ofertele de muncă la distanță provenite de la mari corporații din Silicon Valley. 7 a reprezentat un număr cheie în acest context. Potrivit Super Technologies, accentul a fost pus pe atragerea și menținerea talentelor inginerești de înaltă calitate. În cadrul discuțiilor purtate, s-a încercat identificarea celei mai mari provocări comune în păstrarea creierelor tehnologice din România, atunci când acestea sunt confruntate cu oportunități de muncă la distanță oferite de giganții tehnologici din Silicon Valley.
Discuția noastră a avut un caracter deosebit de sincer și de incomod probabil una dintre cele mai oneste și mai puțin confortabile pe care le-am purtat vreodată.
Se ajunge la concluzia că pachetul complet de prestigiu profesional reprezintă o problemă cheie, nu doar salariul în sine. Un inginer cu experiență nu decide să plece exclusiv pentru un salariu mai mare, ci mai degrabă pentru oportunitatea de a aborda probleme de nivel global, de a colabora cu persoane cu adevărat remarcabile și de a lucra într-un mediu care îi amplifică reputația profesională.
În cele din urmă, reținerea talentelor depinde de crearea unui mediu în care inginerii de înaltă calitate să poată aborda provocări complicate și să fie parte a unei colectivități remarcabile. Contextul românesc oferă oportunități pentru rezolvarea de probleme relevante la nivel internațional. Construcția unei culturi organizaționale puternice este esențială pentru menținerea specialiștilor, mai degrabă decât oferirea unor pachete de compensații avantajoase, care oricum nu pot concura cu cele din Silicon Valley.
Parteneriatul cu Super Technologies a avut un impact semnificativ asupra calității mentoratului și a atelierelor de lucru din cadrul Techsylvania, datorită experienței lor vaste în extinderea la nivel global. Schimbarea esențială a constat în trecerea de la abordări teoretice la experiențe practice directe.
În cadrul procesului de mentorat, autenticitatea este un factor cheie, iar cei de la Super Technologies se remarcă prin experiența lor directă în scalarea și testarea de soluții inovative, precum și reconstrucția acestora. Această abordare autentică are un impact semnificativ asupra dinamicii sesiunilor de mentorat, transformând complet modul în care se desfășoară aceste întâlniri. Este o schimbare radicală care redefinește procesul de mentorat.
Un factor cheie a fost reprezentat de varietatea și excelența mentorilor. Super Technologies are centre de inovare tehnologică și dezvoltare a produselor în numeroase țări europene, printre care România, Olanda, Spania, Croația și Marea Britanie. Această eterogenitate se reflectă în metodele prin care specialiștii lor concep soluții novatoare pentru a face față unor dificultăți, utilizând strategii distincte care permit descoperirea de noi perspective.
În cazul în care i s-ar oferi oportunitatea de a modifica o singură decizie guvernamentală în România, cu scopul de a impulsiona sectorul tehnologic în următorii doi ani, Vlad Ciurca ar opta pentru reformarea sistemului fiscal aplicabil ESOP-urilor, respectiv planurile de acțiuni pentru angajați, considerate un instrument extrem de puternic prin care start-up-urile concură cu marile corporații în atragerea celor mai buni profesioniști.
În cadrul ecosistemului, unul dintre obstacolele structurale cele mai neglijate este reprezentat de cadrul fiscal. Un antreprenor român care încearcă să atragă un Vicepreședinte de Inginerie prin equity se lovește astăzi de o infrastructură fiscală complexă și prohibitivă.
Schimbarea radicală a dinamicii a sute de startup-uri ar putea fi determinată de o reglementare transparentă, care să prevadă impozitarea în momentul tranzacționării acțiunilor și nu atunci când sunt exercitate opțiunile. România ar putea deveni astfel un hub regional mai competitiv, în care cultura de ownership să fie puternic încurajată.
Evenimentul anual de la Cluj, organizat de Techsylvania, reunește lideri mondiali, oferind o perspectivă unică asupra modului în care România este văzută la nivel internațional. O întrebare frecvent adresată de speakerii internaționali, deși formulată în moduri diferite, reflectă surpriza și interesul acestora pentru România. Această întrebare, care poate fi rezumată ca:
„De ce nu știm mai multe despre voi?”
, subliniază interesul și curiozitatea comunității internaționale față de România și 10. Techsylvania.
Se pare că există o lacună informațională în ceea ce privește România, mai degrabă decât o impresie defavorabilă. Țara noastră este apreciată pentru competentele tehnice de care dispune, însă nu a reușit încă să se impună drept stat capabil să genereze în mod constant companii globale.
În ciuda faptului că realizează proiecte solide, Techsylvania consideră că eforturile sale nu sunt suficient de bine cunoscute și înțelese de public. Problema nu rezidă în reputație, ci mai degrabă în vizibilitate și consecvență în comunicare. Pentru a aborda această situație, Techsylvania își propune să joace un rol activ în diseminarea informațiilor despre realizările sale, astfel încât să le facă cunoscute lumii într-o manieră mai clară și mai coerentă.
COMENTARII / 0