Trebui să ai aceste aptitudini de AI ca angajat în 2026

În cadrul evenimentului „Future of Work” desfășurat la Riga, Google a dezvăluit inițiativa „AI Works for Europe”, care prevede acordarea unei finanțări în valoare de 30 de milioane de dolari pentru sprijinirea pregătirii angajaților, companiilor și studenților europeni în domeniul inteligenței artificiale.

Începând cu 2015, o perioadă de peste un deceniu, o companie a oferit pregătire în materie de competențe digitale și inteligență artificială pentru mai mult de 21 de milioane de europeni, fiind una dintre multiplele organizații globale din domeniul tehnologiei care au implementat inițiative similare. Pentru a descifra motivațiile din spatele acestor investiții ale companiilor în educația populației europene și modul în care astfel de programe ar putea avea un impact pozitiv asupra românilor, publicația Ziare.com a purtat un dialog cu Alexandru Goga, un cercetător aflat în etapa de doctorat, specializat în inteligență artificială.

Site-ul Ziare.com, condus de jurnalista Mihaela Chircă, relatează că absolvenții români de facultate se confruntă cu dificultăți în a obține un post. Întrebarea rămâne în ce măsură cursurile oferite de Google și alte companii ar putea constitui o soluție.

Citește șiEnergie solară sub apă: cercetătorii reușesc la 10 m adâncime

Potrivit lui Alexandru Goga, deținerea unei diplome suplimentare sau a unei certificări nu este un factor decisiv în a deveni un candidat mai atractiv pentru angajatori. Determinarea și disponibilitatea de a lucra în condiții solicitante sunt mult mai importante. În opinia sa, un certificat nu este un avantaj semnificativ, deoarece

o diplomă nu te face neapărat mai dezirabil pe piața forței de muncă

. Angajatorii sunt mai interesați de abilitățile practice ale candidaților, deoarece un CV poate fi ușor falsificat. Goga subliniază că este mai importantă inteligența artificială aplicabilă în viața reală decât o simplă licență sau master.

Se ridică întrebarea dacă sistemul educațional din România posedă capacitățile necesare pentru a răspunde noilor provocări de pe scena profesională.

Potrivit lui Alexandru Goga, cadrele universitare au avantajul de a fi permanent pregătite și actualizate în ceea ce privește tehnologia, ceea ce le permite să integreze inteligența artificială în procesele de învățare și educație. Întrucât se așteaptă ca studenții să utilizeze inteligența artificială în activitățile lor,

folosești și tu inteligența artificială ”împotriva studentului”

, adică îți adaptezi metodele de predare și materialele de curs pentru a ține pasul cu această tendință. În acest scop, profesorii își pregătesc seminariile și cursurile astfel încât să includă teme care să stimuleze utilizarea inteligenței artificiale. Cu toate acestea, sistemul de educație în ansamblu rămâne în urma progresului tehnologic, fiind întotdeauna în întârziere.

În viitor, 2026, oare va mai exista cineva care să afirme că nu are nevoie de inteligență artificială și că poate exista în liniște fără ea? Ziare.com ridică această întrebare.

Potrivit lui Alexandru Goga, odată ce pășești într-un supermarket, ești urmărit de un algoritm de inteligență artificială care îți monitorizează comportamentul de cumpărare, viteza de reacție și preferințele de cumpărare de la intrarea în magazin până la ieșire.

Nu cred că poți să rămâi pasiv și să mergi pe ideea că nu trebuie să știi nimic despre inteligența artificială

. Deși este adevărat că o bătrână din comuna Videle sau din Roșiori de Vede nu are nevoie să știe câți tokeni consumă ChatGPT zilnic, este important ca ea să fie conștientă de posibilitatea ca medicul său, atunci când îi oferă un diagnostic sau îi recomandă un tratament, să utilizeze rezultatele unei inteligențe artificiale medicale în locul propriilor cunoștințe.

Viața noastră a fost puternic influențată de inteligența artificială, astfel încât este necesar să avem cel puțin o noțiune de bază despre aceasta, în special pentru a evita posibilele înșelătorii care pot afecta pe oricine.

Marile companii de tehnologie aleg să finanțeze proiecte de educare în AI din motive strategice și economice, potrivit Ziare.com.

De ce?

În esență, sprijinirea acestor inițiative permite companiilor să contribuie la dezvoltarea unei forțe de muncă calificate, care să poată răspunde cerințelor tehnologiei moderne. Astfel, se facilitează progresul în domeniul inteligenței artificiale și se asigură un avantaj competitiv pe piață. Finanțarea acestor proiecte reprezintă o investiție în viitor, care poate aduce beneficii pe termen lung.

Alphabet, Google, Apple, Microsoft și Meta au ajuns la concluzia că viitorul depinde de inteligența artificială. Cu toate acestea, mulți studenți care intră în câmpul muncii nu posedă abilitățile necesare pentru a utiliza această tehnologie la capacitate maximă. Unii se tem că inteligența artificială îi va înlocui sau le va reduce salariul.
Pentru a aborda această problemă, mai multe companii oferă certificări și cursuri gratuite, care în mod normal ar costa sute de dolari. Aceste inițiative au scopul de a pregăti viitorii angajați și utilizatori ai inteligenței artificiale.
Companiile respective își propun să creeze o legătură strânsă cu viitorii angajați, oferindu-le instrumentele și abilitățile necesare pentru a lucra în ecosistemul lor.
În acest context, Google oferă Google Certificates, care pot fi afișate pe LinkedIn și reprezintă un avantaj pentru cei care doresc să lucreze în domeniul inteligenței artificiale.

Este prima oară când îl vom oferi gratuit și în afara Americii

.
Cursul are o durată de 8 ore și include și 3 luni de acces gratuit la Gemini Pro, care în mod normal ar costa 50 de dolari.

Site-ul de știri Ziare.com ridică o întrebare pertinentă: Ce aptitudini de inteligență artificială sunt necesare pentru angajații care vor activa în 2026?

Potrivit lui Alexandru Goga, abilitățile de inteligență artificială presupun mai mult decât simpla interacțiune cu un chatbot, ele implică crearea unei colaborări efective, care depășește utilizarea superficială pe care mulți oameni o practică în prezent. Un fenomen interesant este acela că oamenii care au cunoștințe limitate despre un subiect sunt adesea convinși că îl stăpânesc pe deplin, așa cum arată efectul Dunning-Kruger. În acest context, mulți susțin că au experiență în utilizarea inteligenței artificiale și că pot exploata toate capacitățile acesteia. Pentru a combate această percepție greșită, este esențial ca chiar și cei cu pregătire formală în programare să aibă acces la cunoștințe despre aplicarea inteligenței artificiale în mediul de lucru.

Întrebarea esențială ridicată de Ziare.com este de ce anumite companii decid să nu investească în dezvoltarea abilităților propriilor angajați, ci aleg să finanțeze pregătirea populației generale în schimb.

Potrivit lui Alexandru Goga, pentru a obține o prezență semnificativă pe piață cu instrumentele tale, oferirea lor gratuită poate fi o strategie eficientă. Acest model de afaceri a fost aplicat de mai multe ori în sectorul tehnologic. Un exemplu în acest sens este Microsoft, care a oferit Windows 10 gratuit, cu mesajul ”luați-l, e gratuit”. Ulterior, utilizatorii sunt captivați și ancorati în ecosistem, făcând dificilă abandonarea acestuia. În cazul dispozitivelor Apple, achiziționarea unui produs nu face simțită integrarea în ecosistem, deoarece Mac OS este deja instalat pe laptopurile Apple și iOS pe telefoane. Utilizatorii nu realizează că, odată cu achiziționarea dispozitivului, au plătit și pentru software-ul inclus. În mod similar, oferirea unui curs gratuit poate capta utilizatorii într-un anumit ecosistem, determinându-i să prefere instrumentele Google în detrimentul altora, posibil mai puțin accesibile sau mai scumpe.

În esență, beneficiile pe care companiile de tehnologie le obțin din efectuarea acestor investiții constituie subiectul articolului publicat pe Ziare.com.

Potrivit lui Alexandru Goga, strategia urmărește două direcții: pe de o parte, menținerea utilizatorilor în cadrul ecosistemului Google, iar pe de altă parte, crearea unei loialități pe termen lung față de acest brand. Utilizatorii care au fost obișnuiți cu Android de-a lungul vieții lor și au devenit fani fideli ai Google vor găsi dificil să treacă la Apple și viceversa. Odată ce ai instruit un număr mare de persoane, sute sau chiar mii, să utilizeze produsele Google, este puțin probabil ca acestea să caute alternative oferite de concurență. Prin aceasta, se obține un avantaj pe multiple niveluri. Există posibilitatea ca printre acești utilizatori să se afle un director de fabrică sau un director de firmă care să decidă că toți angajații săi trebuie să utilizeze Gemini.

Nu o să se ducă la Antropic să ia Claude pentru că nu știe cum funcționează

. Mai mult, dacă există un membru al familiei care utilizează inteligența artificială în mod serios, nu doar pentru a se juca cu ChatGPT, există șanse mari ca și ceilalți membri ai familiei să o utilizeze, de exemplu, pentru a-și îmbunătăți opțiunile de vacanță.

Site-ul de știri Ziare.com a ridicat o întrebare pertinentă: Care sunt pericolele reale pentru protecția datelor personale și a vieții private ale salariaților?

Potrivit lui Alexandru Goga, angajații ar trebui să fie preocupați de faptul că oferind informații inteligenței artificiale, nu realizează că angajatorul lor ar putea obține cunoștințe despre ei și despre modul lor de gândire. Există și o componentă psihologică în acest proces. Atât Claude, cât și ChatGPT au capacitatea de a deduce sentimentele și de a trimite un mesaj către angajator, sugerând că un anumit angajat, pe nume X, ar putea să nu mai dorească să lucreze pentru companie. În urma analizei nuanțelor din întrebările adresate inteligenței artificiale, aceasta poate trage concluzia că angajatul nu mai lucrează cu entuziasm și poate crea o profilare psihologică care, conform European AI Act, este considerată ilegală, dar pe care o poate înainta către angajator, permițându-i acestuia să ia decizii în legătură cu angajatul.

În viitor, angajații cu cunoștințe aprofundate în inteligență artificială sunt susceptibili să aibă oportunități financiare mai bune. O întrebare pertinentă ridicată de Ziare.com este dacă persoanele cu expertiză în AI sau cele capabile să realizeze sarcini care depășesc capacitățile inteligenței artificiale sunt mai probabil să aibă câștiguri mai mari. Distincția dintre aceste două categorii de angajați poate juca un rol semnificativ în determinarea potențialului lor de câștig.

Potrivit lui Alexandru Goga, anumite profesii care implică interacțiuni umane directe vor dobândi o valoare mai mare pe măsură ce tehnologia inteligenței artificiale se dezvoltă. Locurile de muncă care necesită o abordare practică și o interacțiune strânsă cu oamenii, cum ar fi un kinetoterapeut sau un maseur, nu vor putea fi preluate de mașini și vor fi mai bine remunerate. În opinia sa, aceste tipuri de joburi, care sunt extrem de practice și necesită o prezență fizică activă, vor fi considerate mai valoroase decât cele care se bazează pe inteligența artificială.

Acesta subliniază că produsele, precum fructele, ar putea ajunge să aibă etichete care să ateste că au fost culese manual, oferind astfel o valoare adăugată datorită implicării umane directe.

Va scrie poate și pe raftul de la banane, ”aceste banane au fost culese de către un om din copac, n-au fost culese mecanizat”

Declarația îi aparține lui Bill Gates. Potrivit acestuia, numărul de ingineri necesari pentru întreținerea inteligențelor artificiale la nivel global nu va depăși 10.000, ba chiar ar putea fi de o sută sau o mie.

Nu va fi nevoie de mai mulți

a afirmat el, referitor la viitorul programării inteligenței artificiale.