Uniunea Europeană își propune să abordeze problema creșterii rapide a deșeurilor electronice. Conform datelor ONU menționate în The Conversation, cantitatea de deșeuri electronice produse la nivel global s-a aproape dublat în intervalul 2010–2022 și se preconizează o creștere suplimentară de 32% până în 2030.
Uniunea Europeană, numărul de aparate electrice și electronice puse pe piață a înregistrat o creștere semnificativă, trecând de la 7,6 milioane de tone în 2012 la 14,4 milioane de tone în 2023.
Reciclarea nu reprezintă singura opțiune. UE își propune ca bunurile să rămână în circulație cât mai mult timp, iar una dintre condițiile esențiale este posibilitatea reparării lor în momentul în care apar defecțiuni. Astfel, un telefon sau orice alt dispozitiv nu va necesita înlocuirea completă din cauza unei probleme la o singură componentă.
Citește șiJensen Huang se pregătește să reia conducerea Nvidia
De ce aparatele electronice s-au transformat într-o provocare majoră pentru reparații?
Astăzi, utilizatorii întâmpină frecvent insuficiența pieselor de schimb, absența ghidurilor de reparație sau cheltuieli excesive. În astfel de cazuri, achiziționarea unui nou aparat poate fi mai ușoară și mai economică decât remedierea modelului existent.
Complexitatea situației se datorează și modului în care sunt concepute numeroase produse moderne. Componentele sunt integrate cu mare precizie, iar accesul la acestea poate fi problematic.
Un exemplu ilustrativ este bateria telefonului mobil. În trecut, utilizatorul putea schimba bateria cu o ușurință moderată, însă până în 2020, telefoanele cu baterie detașabilă erau din ce în ce mai puține.
Defecțiunile tehnice rămân unul dintre motivele majore pentru care unele produse sunt înlocuite înainte de terminarea perioadei lor de utilizare.
Opțiunea de reparație devine un criteriu esențial în design.
În 2024, UE a extins normele privind designul ecologic al bunurilor prin adoptarea Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile. Unul dintre scopurile acestor reglementări este să faciliteze reparația produselor.
În cazul bateriilor, legislația europeană stabilește, de asemenea, cerințe privind posibilitatea de înlocuire a acestora.
În scopul de a determina cât de simplu se poate repara un articol, specialiștii din Centrul Comun de Cercetare (JRC), unitatea științifică și tehnică a Comisiei Europene, au conceput o metodă ce se bazează pe mai mulți parametri.
Ei sunt responsabili, într-o parte, pentru proiectarea produsului – precum determinarea uneltelor și a componentelor de fixare necesare pentru înlocuirea unei părți – și, în cealaltă parte, pentru serviciile oferite de producător, precum disponibilitatea pieselor de schimb și a ghidurilor de reparație.
Bazându‑se pe această metodă, s-au creat scoruri ce arată cât de simplu este să se repare un produs, facilitând compararea dispozitivelor de către consumatori înainte de achiziție.
Dispozitivele inițiale la care s-au aplicat aceste criterii sunt smartphone-urile și tabletele. În următoarele etape, aceeași metodologie va fi extinsă și la alte produse, printre ele expresoare, aspiratoare și imprimante.
Modificări ale designului telefoanelor
Noile reguli au început deja să se manifeste în felul în care unele dispozitive sunt concepute.
În domeniul telefonelor, au fost introduse opțiuni precum ecrane detașabile fără a recurge la adezivi convenționali, adezivi care se pot îndepărta prin metode speciale și carcase posterioare care se pot deschide cu mai multă ușurință.
Scopul este ca un aparat să fie reparabil fără ca această proprietate să implice automat un compromis în domeniile siguranței, rezistenței la apă sau performanței.
Extinderea schimbărilor se reflectă și în laptopuri. Câteva modele au început să ofere tastaturi detașabile, baterii ancorate cu doar câteva șuruburi și unități de stocare sau memorie care pot fi înlocuite sau actualizate.
Căștile și ceasurile inteligente devin mai ușor de reparat
Aceste aparate portabile se repară mai greu, din cauza dimensiunilor reduse și a faptului că sunt purtate direct pe corp. Chiar și în această situație, au apărut soluții noi.
În anumite modele de căști wireless, bateriile pot fi scoase manual în doar câteva secunde, iar la unele ceasuri inteligente există facilități pentru accesul la componente și instrucțiuni de reparație, păstrând totodată rezistența la apă.
Fabricanții de console portabile au comunicat că vor modifica designul pentru a se alinia la noile reglementări europene și pentru a putea păstra vânzările pe piața UE.
UE nu definește cum ar trebui să arate un telefon.
Legislația europeană nu urmărește ca Bruxellesul să controleze fiecare aspect al unui produs; în schimb, ea stabilește un cadru care obligă producătorii să dezvolte soluții durabile.
În loc ca un dispozitiv să fie schimbat când o singură componentă se defectează, dispozitivul ar trebui să poată fi reparaturabil și să continue să funcționeze.
Această strategie ar putea diminua volumul de deșeuri electronice și emisiile generate în procesul de fabricație a noilor aparate. Simultan, utilizatorii ar putea economisi fonduri, iar producătorii și companiile de reparații ar putea profita de noi oportunități de afaceri.
Conceptul nu este recent. În anii ’70, designerul industrial german Dieter Rams susținea că un produs bine conceput trebuie să fie durabil și să ia în calcul impactul asupra mediului. După aproape jumătate de secol, principiile sale au început să modeleze tot mai mult modul în care se proiectează dispozitivele tehnologice.
COMENTARII / 0