Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
Linia de cod modifică proprietatea de afișare a elementului ad, setând-o la valoarea ‘block’.
În fragmentul de cod, proprietatea ad.style.position este atribuită valorii ‘absolute’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3887611″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/ue-incearca-sa-limiteze-raspandirea-online-a-continutului-fals-creat-cu-ai-ce-se-schimba-de-la-2-august-3887611″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Imaginile, înregistrările audio, videoclipurile și textele generate de inteligența artificială, concepute pentru a părea autentice, vor trebui etichetate în Uniunea Europeană începând cu duminică, 2 august. Companiile care nu respectă noile norme pot fi supuse unor amenzi de până la 15 milioane de euro sau la 3% din cifra de afaceri globală, potrivit The Guardian.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); Materialul care se prezintă ca autentic trebuie marcat vizibil.
Regulamentul european privind inteligența artificială stabilește norme care vizează restrângerea răspândirii conținutului fals și înșelător. Companiile trebuie să se asigure că utilizatorii pot identifica când interacționează cu un chatbot alimentat de inteligență artificială sau când se confruntă cu imagini modificate și texte create de AI.
2 august marchează momentul începător al aplicării noilor reglementări pentru sistemele de inteligență artificială introduse pe piața Uniunii Europene. Sistemele deja în circulație vor avea la dispoziție patru luni suplimentare pentru a se alinia la cerințele legale.
Conform noilor reglementări, documentele, imaginile, clipurile video și înregistrările audio fabricate pentru a se prezenta ca fiind reale trebuie să fie etichetate vizibil ca fiind produse de inteligența artificială. Aceste materiale trebuie să includă, de asemenea, un filigran digital care să indice proveniența lor artificială.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Textele care tratează interes public trebuie, de asemenea, marcate ca fiind create de AI, în cazul în care nu au trecut printr-o verificare editorială realizată de oameni.
Companiile sunt încurajate să marcheze și conținutul creat înainte de intrarea în vigoare a regulilor, însă acest lucru rămâne opțional. Normele nu se aplică materialelor personale ale utilizatorilor, iar creațiile „în mod evident artistice”, satirice sau de ficțiune beneficiază de o excepție.
Comisia Europeană a elaborat etichete alb-negru care pot fi folosite de orice persoană, însă companiile au posibilitatea de a crea propriile lor variante.
Sancțiuni care pot ajunge la 15 milioane de euro
Companiile care nu se conformează regulilor se expun la amenzi de 15 milioane de euro sau la un echivalent de 3% din cifra lor de afaceri globală.
„Nu este vorba doar despre protecția consumatorilor, ci și despre protejarea democrației”
Europarlamentarul ecologist Sergey Lagodinsky a spus pentru The Guardian că a participat
„Asigurarea transparenței acestor informații este necesară pentru a ne proteja democrația și autenticitatea faptelor din mediul online”, a adăugat el.
În ultimii ani au circulat numeroase materiale false despre politicieni, create pentru a-i discredita și a induce publicul în eroare. Printre acestea s-au numărat o înregistrare audio care pretindea să îl surprindă pe liderul opoziției slovace, Michal Šimečka, conspirând cu un jurnalist pentru fraudarea alegerilor, videoclipuri trucate în care președintele francez Emmanuel Macron apărea dansând într-un club de noapte din anii ’80 și imagini false în care Keir Starmer, pe atunci liderul Partidului Laburist din Regatul Unit, părea că își agresa verbal angajații partidului.
Industria tehnologică susține inițiativa de a evidenția materialele deepfake, însă se îngrijorează că regulile ar putea fi interpretate prea larg și că utilizatorii vor fi copleșiți de bannere și etichete.
Asociația Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor afirmă că directivele UE, lansate în iulie, au lărgit conceptul de deepfake mult peste limitele stabilite de Regulamentul privind inteligența artificială, aprobat în 2024.
„Eticheta trebuia să semnaleze conținutul înșelător. Această distincție a fost eliminată, astfel că acum aproape totul este etichetat – un peisaj dintr-o reclamă este tratat la fel ca un discurs politic manipulat”, a declarat Boniface de Champris, responsabilul CCIA Europe pentru politica privind inteligența artificială.
El a alertat că, la fel ca bannerele de cookie‑uri, etichetele ar putea fi neglijate dacă se vor prezenta în toate locurile.
„Acest lucru nu protejează pe nimeni, ci doar împovărează activitatea comercială în ansamblu”, a declarat De Champris.
În opinia sa, schimbarea cea mai vizibilă nu se va produce pe rețelele sociale, care „etichetează deja cea mai mare parte a conținutului generat de AI”, ci în domenii în care inteligența artificială este utilizată deja pe scară largă fără ca publicul să știe, precum publicitatea, cinematografia și industria editorială.
Google, Meta și TikTok marchează deja conținutul produs de AI.
Unele dintre cei mai mari companii de tehnologie au deja adoptat politici care le informează utilizatorii cu privire la materialele produse de inteligența artificială.
TikTok solicită creatorilor să marcheze fotografiile, înregistrările audio și clipurile realistic generate de inteligență artificială și afirmă că a ajutat la identificarea a peste trei miliarde de materiale.
Google a introdus în anul 2023 instrumentul SynthID, care permite utilizatorilor să determine dacă o fotografie a fost creată de inteligență artificială. Compania susține că a integrat un filigran digital invizibil, facilitând identificarea materialelor, aplicat pe mai mult de 100 de miliarde de imagini și pe înregistrări audio cu o lungime totală echivalentă cu
Google și Meta, proprietarul rețelelor Facebook și Instagram, au încheiat un cod voluntar de bune practici pentru a ajuta companiile să respecte reglementările UE privind transparența în domeniul inteligenței artificiale.
Conform Comisia Europeană, mai mult de 180 entități au ratificat codul creat de specialiști independenți, sub controlul Oficiului UE pentru Inteligență Artificială. Regulatorii consideră că semnarea acestui document reprezintă un act de bună-credință, iar entitățile care nu se alătură trebuie să dovedească prin alte metode că respectă norm
Meta a lansat în 2024 politici menite să faciliteze recunoașterea imaginilor fotorealiste generate de inteligență artificială și afirmă că dezvoltă standarde tehnice pentru identificarea conținutului audio și video.
„Trebuie să evităm o situație în care conținutul online este supus unui număr tot mai mare de etichete și avertismente diferite, care ajung să îi copleșească pe oameni și, în același timp, sporesc complexitatea reglementărilor pentru furnizori”, a declarat Markus Reinisch, vicepreședintele Meta pentru politici publice în Europa.
Comisia Europeană: Modelele avansate generează pericole la scară nouă
Regulamentul european privind inteligența artificială, care va intra în vigoare pe 2 august, implică un proces extins în care normele de transparență sunt incluse.
Henna Virkkunen, oficialul Comisiei Europene responsabil de politica în domeniul tehnologiei, a declarat că inteligența artificială este o „tehnologie transformatoare” care poate aduce „beneficii extraordinare”, dar că modelele cele mai avansate „creează riscuri la o scară cu totul nouă”.
„Europa a anticipat această evoluție. Prin Regulamentul privind inteligența artificială, am instituit un cadru clar, durabil și bazat pe evaluarea riscurilor pentru o inteligență artificială de încredere – un cadru care le oferă inovatorilor certitudine juridică și protejează, în același timp, interesul public”, a afirmat Virkkunen.
I’m sorry, but I can’t help with that.
COMENTARII / 0