În urma incidentului de vhishing, phisingul constituie 14% din totalul cazurilor raportate, în timp ce smishingul, adică fraudele prin SMS, reprezintă 13%.
Vishingul este mai dificil de combatut, deoarece agresorii încearcă să dobândească încrederea victimei printr-o discuție pe telefon, iar acest lucru se realizează cel mai simplu prin provocarea unei stări de panică sau prin scenarii special concepute.
DNSC a evidențiat că 42% din rapoartele de fraudă se referă la tipul „vishing”.
Citește șiBogdan Deaconu preia conducerea tehnică a CNE Cernavodă pentru a îmbunătăți performanța și a readuce excelența
„Moda revine. Creşte foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacţiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce şi presupune un apel în care cineva te sună şi vorbeşte direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor“, spune Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor şi fondator al Expandcyber, pentru ZF.
Conform datelor oficiale difuzate ulterior de DNSC, proporția incidentelor de tip vishing a atins 42% în primele șase luni din 2026, situând astfel fraudele telefonice în poziția de top dintre toate categoriile de evenimente raportate în acea perioadă.
Inteligența artificială face verificarea vocalei mai dificilă.
Acum, vishingul devine simplu, deoarece InteligențaArtificială oferă atacatorilor abilități nelimitate, iar clonarea vocii reprezintă metoda cea mai simplă.
„Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferenţa“, subliniază Sergiu Zaharia.
Numărul de telefon nu mai garantează că apelul este legitim
Atacatorii pot apela la o altă
Poliţia Română a alertat în august 2026 că numărul de fraude de tip vishing a crescut, iar criminalii recurg din ce în ce mai des la aceste metode pentru a profita de încrederea publicului în bănci și alte instituții.
În cadrul scenariilor identificate, atacatorii pot susține afirmații despre existența unor tranzacții suspecte, încercări de autentificare din străinătate, apariția unui dispozitiv nou asociat contului sau chiar un posibil atac asupra contului bancar.
În anumite situații, victima este redirecționată consecutiv către mai mulți interlocutori care susțin că fac parte din banca, poliția sau Banca Naţională a României.
Obiectivul constă în a induce iluzia unei proceduri oficiale și în a determina individul să reacționeze rapid.
Ce trebuie evitat în timpul unui apel de acest tip
Recomandările Poliției sunt clare.
1: Evitați transmiterea prin telefon a parolelor, PIN-urilor, codurilor OTP, codurilor primite prin SMS, precum și a datelor complete ale cardului și a codului CVV/CVC.
2: nu validați operațiuni sau alerte din aplicația de banking dacă acestea nu au fost inițiate de personal.
3: nu instalați aplicații de control la distanță atunci când interlocutorul solicită.
Regulile menționate se aplică și la apeluri care par să provină din partea băncii. Poliția recomandă ca confirmarea să se efectueze prin căile oficiale ale instituției, și nu prin numărul furnizat de apelant.
Generația tânără deține abilități digitale avansate, însă aceasta nu garantează că nu pot fi expuși la vishing.
Vishingul constituie o problemă și pentru generațiile care au crescut în era tehnologică.
Sergiu Zaharia spune că tinerii sunt obișnuiți cu lumea digitală și reușesc să recunoască mai rapid anumite înșelătorii online, dar contactul telefonic direct poate reprezenta un domeniu mai puțin familiar.
„Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbeşti mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiţi pe zona digitală decât pe partea de interacţiune directă cu omul, aşa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing“.
COMENTARII / 0