Zboară fără motor și au doar un milimetru. Micro dronele care ar putea revoluționa medicina

Micro-dronele se deplasează exclusiv prin forța generată de sunet. Aceste micro-drone funcționează exclusiv prin intermediul sunetului, conform Blic. Când la ele este direcționat un ton...

Micro-dronele se deplasează exclusiv prin forța generată de sunet.

Aceste micro-drone funcționează exclusiv prin intermediul sunetului, conform Blic. Când la ele este direcționat un ton cu frecvența potrivită, camerele goale, încorporate în carcasa lor, încep să vibreze și produc un jet de aer.

Jetul acesta generează o putere de propulsie adecvată pentru a controla o ambarcațiune de dimensiuni reduse sau pentru a ridica de la sol un robot zburător diminutiv.

Citește șiBula AI s-ar putea sparge și ar putea provoca o recesiune până în 2028, avertizează fostul șef al autorității de supraveghere de pe Wall Street

Principiul a fost recunoscut încă din anul 1856.

Tehnologia se bazează pe rezonanța Helmholtz, un fenomen studiat pentru prima dată de fizicianul german Hermann von Helmholtz în 1856.

El cerceta atunci o modalitate de ajustare a instrumentelor muzicale și a observat că aerul prins în interiorul unei cavități poate intra în rezonanță, rezultând un flux slab de aer.

Acesta este principiul pe care oamenii de știință au încercat acum să îl folosească pentru a pune în mișcare mașini.

Cercetătorii au constatat că diminuarea dimensiunilor rezonatoarelor Helmholtz aduce și un alt beneficiu semnificativ.

Pe măsură ce dimensiunile lor se micșorează, frecvența necesară pentru a le activa se deplasează în intervalul ultrasunetelor. Acest lucru înseamnă că sunetul devine prea înalt pentru a fi perceput de oameni, însă poate fi direcționat cu o precizie sporită.

Roboții au fost fabricați printr-o tehnologie unică de imprimare tridimensională.

În realizarea acestor aparate neobișnuite, cercetătorii au aplicat o metodă avansată de tipărire tridimensională, denumită imprimare cu doi fotoni.

Au construit forme vidă inspirate de ecuațiile originale ale lui Helmholtz, iar ulterior le-au verificat în condiții de laborator și prin simulări informatice.

Structuri au demonstrat că generează forță de propulsie, confirmând previziunile oamenilor de știință.

Prin modificarea tonului difuzorului situat în apropiere, cercetătorii au reușit să îndrume ambarcațiunile spre stânga, spre dreapta sau înainte.

Dispozitivele cele mai mici măsoară doar un milimetru.

O secțiune și mai captivantă a testului a fost realizată cu aparate mult mai mici.

Specialiștii au realizat așa-numitele „microflyers”, dintre care unele măsoară doar un milimetru în lățime.

Acestea erau capabile să genereze forță ascensională prin două modalități distincte.

Primul dispozitiv se bazase pe o forță de propulsie orientată în jos, similara cu mecanismul unei rachete, dar se folosea aerul pentru a genera tracțiunea.

Cel de-al doilea dispunea de pale foarte mici care se mișcau și făceau posibil zborul dispozitivului într-un mod asemănător unui elicopter. În această configurație, undele sonore acționau palele.

Dimensiunea foarte mică constituie unul dintre avantajele semnificative.

Mărimea excepțional de redusă constituie unul dintre cele mai semnificative beneficii ale acestei metode.

Motoarele clasice prezintă restricții când se încearcă o miniaturizare suplimentară, pentru că necesită elemente fizice precum magneti, bobine și arbori pentru funcționare.

Rezonatoarele noi nu prezintă aceleași dificultăți. Acestea se construiesc din camere goale, sculptate cu mare precizie.

Astfel, cercetătorii susțin că această regulă ar putea facilita, în viitor, dezvoltarea unor aparate și mai compacte.

De la roboți la domeniul medical

Echipa susține că utilizarea acestei tehnologii nu ar trebui să se restrângă la ambarcațiuni mici și roboți zburători.

Același principiu ar putea fi folosit într-o zi pentru a roti și deplasa cu precizie obiecte minuscule aflate în aer, fără ca acestea să fie atinse fizic.

O altă posibilitate constă în suprafețele moi și flexibile, care pot fi îndoite și pot schimba forma atunci când

„aud”

o frec

Această tehnologie ar putea fi utilizată și în biomedicină, inclusiv în aparate medicale precum stenturile cardiace.

Totuși, cercetătorii subliniază că, deocamdată, aceasta constituie un fundament pentru evoluții viitoare, și nu este o tehnologie pregătită pentru aplicare practică la scară largă.

COMENTARII / 0