30% dintre români, fără cont bancar. Care sunt cele trei provocări, potrivit unui vicepreședinte de bancă

Potrivit Danei Demetrian, care ocupă funcția de vicepreședinte pentru Retail și Private Banking la BCR, sistemul bancar din România este actualmente caracterizat de trei provocări majore: necesitatea de educație financiară, dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale și concurența acerbă din partea companiilor de tehnologie financiară, cunoscute sub numele de fintech.

Problema accesului la servicii bancare este reflectată și de numărul 1.000 de bancomate aflate în zone rurale, în timp ce 10.000 de bancomate sunt disponibile în total.

• Numărul de bancomate în afara orașelor reprezintă o 1.000 dintr-un total de 10.000 de bancomate.
• O proporție semnificativă, un sfert, dintre angajați continuă să primească salariile în numerar.

În România, o treime din populație 30% nu utilizează servicii bancare, o problemă fundamentală pentru sectorul financiar, consideră economista Dana Demetrian. Ea susține că această chestiune este mai complexă decât procesul de digitalizare și mai dificil de soluționat decât concurența cu Revolut. În esență, provocarea constă în convingerea persoanelor care nu au avut niciodată un cont bancar că au nevoie de unul.

Citește șiAlimentele se vor scumpi din nou în octombrie. Unde vor fi cele mai mari creșteri de prețuri

Dana Demetrian, care ocupă funcția de vicepreședinte pentru Retail și Private Banking la BCR, a vorbit recent despre principalele provocări la o conferință organizată de Media Uno pe tema creșterii și stabilității financiare.
Prima provocare majoră o reprezintă educația.
În fapt, aceasta a menționat că cea mai mare provocare este tot educația, fiind urmată de aceeași educație și, în al treilea rând, tot educația.

Există o realitate în România care depășește cu mult cadrul urban: 30% din populație rămâne în afara sistemului bancar formal. Această discrepanță de 30 de puncte procentuale se traduce prin sute de mii de persoane care încă nu sunt convinse că pot beneficia de pe urma sistemului financiar oficial.

Care sunt motivele pentru care 30% dintre români nu posedă un cont bancar? Această întrebare a suscitat interesul vicepreședintelui unei mari bănci, care a identificat trei domenii cheie în care se înregistrează progrese. Mai mult, fenomenul utilizării Revolut ridică anumite semne de întrebare. Paradoxul acestui fenomen rămâne unul dintre subiectele de interes.

Proporția de 30% a persoanelor lipsite de legătură cu instituțiile bancare își are originea în factori istorici, geografici și sociali.

La nivel național, aproximativ jumătate din locuitori rezidă în regiuni rurale, unde prezența infrastructurii bancare este extrem de limitată: din totalul de 10.000 de aparate de alimentare și retragere a banilor, mai puțin de 1.000 sunt amplasate în mediul rural.

În numeroase comunități rurale, achitarea electronică este o sarcină imposibil de îndeplinit, deoarece majoritatea magazinelor nu dispun de echipamente POS, situația fiind una obișnuită și nu una excepțională.

Statisticile demonstrează clar că 30% dintre români nu dețin un cont bancar. Potrivit vicepreședintelui unei mari bănci, această situație poate fi atribuită unor factori specifici. Revolut reprezintă un exemplu interesant în acest context. Există trei provocări majore care stau la baza acestei probleme. Acestea au fost identificate ca fiind principalele motive pentru care românii nu au conturi bancare.

Statisticile Băncii Mondiale scot în evidență un aspect surprinzător: aproximativ un sfert dintre angajații din România continuă să primească salariile în numerar, fără ca vreun cuantum să fie virat într-un cont bancar. În situația în care veniturile sunt încasate în numerar și cheltuielile sunt achitate tot în numerar, necesitatea deținerii unui cont bancar devine superfluă.

În România, aproximativ 30% dintre locuitori nu dețin un cont bancar. Vicepreședintele unei bănci importante a identificat trei bătălii cheie care stau la baza acestei situații. În același timp, fenomenul Revolut ridică unele întrebări.

Nu există o explicație unică

pentru acest fenomen, potrivit sursei. Există însă câteva motive care pot explica această realitate.

• primul motiv are legătură cu încrederea în sistemul bancar;
• al doilea motiv este legat de accesibilitatea și costurile serviciilor bancare;
• iar al treilea motiv se referă la educația financiară a populației.

Această situație este cu atât mai interesantă cu cât Revolut a înregistrat o popularitate semnificativă în rândul românilor.

30% dintre români se confruntă cu dificultăți în a accesa servicii bancare, potrivit vicepreședintelui unei mari bănci.

• Întârzierea dezvoltării sistemului bancar de retail, care a luat avânt abia după 1990, a lăsat România 30–40 de ani în urmă față de Occident, afirmă Dana Demetrian.
• Traumele financiare din trecut, precum prăbușirile Fondul Mutual, Bancorex și Dacia Felix din anii ’90, au creat o neîncredere profundă în rândul populației.
• În mediul rural, 1.000 din 10.000 de ATM-uri sunt disponibile, în timp ce majoritatea magazinelor mici nu sunt echipate cu POS-uri.
• Problema îmbătrânirii demografice este și ea acută, peste 1,7 milioane de pensionari cu vârsta peste 65 de ani nu dețin un cont bancar, deși contul de bază este oferit gratuit.
• O altă cauză importantă este economia informală, 25% din angajați fiind remunerați în numerar, ceea ce îndepărtează motivația de a intra într-un sistem bancar.
• Startul întârziat. Banking-ul de retail a început practic după 1990. Față de Occident, am acumulat 30–40 de ani de decalaj, spune  Dana Demetrian.
• Neîncrederea istorică. Prăbușirile din anii ’90 – Fondul Mutual, Bancorex, Dacia Felix – au lăsat cicatrici adânci în memoria colectivă.
•  Infrastructură precară în rural. 1.000 de ATM-uri din 10.000 se află în mediul rural. POS-urile lipsesc din majoritatea magazinelor mici.
• Economia informală. 25% din angajați primesc salariul cash. Fără venit bancarizat, nu există motivație să intri în sistem.

• Din 10.000 de bancomate doar 1.000 sunt în afara orașelor.
• Un sfert dintre angajați încă primesc salariul cash. 

În domeniul financiar, există trei provocări majore, potrivit vicepreședintelui unei mari bănci: educația, stabilitatea și tehnologia. Acestea sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea sistemului bancar și pentru creșterea numărului de persoane cu conturi bancare. De fapt, aproximativ 30% din populația României nu are un cont bancar. Pentru a schimba această situație, este nevoie de eforturi susținute în cele trei direcții menționate.

Potrivit Danei Demetrian, este nevoie de o strădanie considerabilă pentru a aborda problema, iar procesul de educație reprezintă o provocare semnificativă chiar și în marile orașe, nu doar în zonele rurale.

Un al doilea aspect crucial îl reprezintă echilibrul la nivel macroeconomic, unde predictibilitatea în domeniile fiscal, legislativ și politic este esențială pentru a crea disciplina necesară în materie de investiții și finanțări.

În opinia lui Demetrian, stabilirea unor legături durabile între bănci și clienții lor este îngreunată de incapacitatea acestora din urmă de a-și proiecta viitorul pe termen lung.

Nu poți construi o relație pe termen lung cu cineva care nu are o perspectivă pe termen lung

, afirmă acesta.

Tehnologia reprezintă un al treilea front în domeniul bancar. În comparație cu vecinii regionali, băncile din România sunt destul de avansate, oferind deja posibilitatea de a efectua plăți contactless, acordarea de credite 100% digitale și aplicații mobile. Însă, concurența în acest sector nu mai provine doar din interiorul băncilor tradiționale, ci și din partea neo-băncilor.

Un fenomen interesant este legat de Revolut.

Un număr superior 4,5 milioane de persoane din România utilizează serviciile Revolut, categorie care include și tinerii sub vârsta de成年ilor care nu sunt reflectați în statisticile financiare convenționale. Acest segment de populație nu poate fi considerat în mod tradițional ca fiind lipsit de conturi bancare, însă nici nu este reprezentat oficial în bilanțurile instituțiilor financiare.

Potrivit avertismentului emis de BNR, procesul de tranziție digitală ar trebui să se desfășoare într-un ritm moderat, astfel încât să nu conducă la apariția unei noi categorii de persoane excluse de la sistemul financiar, și anume cei care nu reușesc să țină pasul cu accelerarea digitalizării. Tranziția digitală trebuie gestionată cu precauție pentru a evita o nouă formă de excludere financiară, determinată de ritmul rapid al digitalizării, mai degrabă decât de lipsa acestuia.

Potrivit Danei Demetrian, procesul de finanțare nu se rezumă la acordarea de credite de către bănci, ci mai degrabă la susținerea economiei în ansamblu. Pentru atingerea acestui obiectiv, este nevoie de clienți bine informați, de un cadru stabil și de tehnologie de ultimă generație.

Educația, educație, educație

reprezintă, în acest context, un aspect esențial.